Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară











Virgil RAŢIU

Data nașterii : 1951-03-21


Click aici pentru a vizualiza Manuscrisul - Virgil RAŢIU













S-a născut în 1951 în satul Sânmartinu de Câmpie, jud. Mureș. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Debut: Atunci când te reîntorci acasă (versuri), Editura Litera, Bucureşti, 1976.
 
În 1988, apare romanul Cărţile cu Alfonz (Editura Dacia, Cluj-Napoca); în 2005, ediţia a 2-a, adăugită, revăzută (Editura Paralela 45, Piteşti; prefață de Ion Bogdan Lefter; director editură: Călin Vlasie). După 1990, a publicat cărţi pentru copii: Carte de bucate necolorate (Editura Clusium,1996 scrisă în 1985, cu desene de Răzvan Tenie-Brădean – Premiul USR, Filiala Cluj/1997), Carte de  rugăciuniţe (Editura Emia, Deva, 2009, cu desene de Marcel Lupșe Premiul USR, Filiala Cluj/2010; ediția a 2-a, revăzută, a apărut la Editura Charmides, Bistrița, 2016), Cartea cu Alfonzel conectat la Internel (Editura Emia, Deva, 2000 – ediție bilingvă, traducere în limba engleză: Zoia Onița). A publicat proză scurtă: Cartea persoanelor(Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005; director editură: Mircea Petean), Profetul de la Duba (Editura TipoMoldova, Iași, 2013). Catea cu politicevolum de opinii politice, (Editura Aletheia, Bistrița, 2000).
 
A îngrijit următoarele ediţii: Deliu Iulian Bălan, Frate de crucesauK‑1942(memorii din detenţie, postdetenţie, documente, poeme), Ed. Aletheia, Bistriţa, 2002; Virgil Săcărea, Somnoroiu şi Somnoroaia (proză pentru copii), Ed. Aletheia, Bistriţa, 2002; Constantin Brâncuşi, 206 dodii(aforisme, maxime, cugetări, vorbe), Ed. Aletheia, Bistriţa, 2002.
 
Este directorul Editurii Aletheia din Bistriţa.
 
***
 
„Cu o structură flexibilă şi cu un principiu hazliu de proliferare, Cărţile cu Alfonz dezvoltă o satiră tăioasă la adresa provincialismului. Totul se petrece în oraşul Râu Repede şi în câteva extensii rurale. Amatorii de descifrări biografice ale ficţinunilor literare nu trebuie decât să apeleze la simpla etimologie a toponimului Bistriţa, urbea lui Virgil Raţiu. De fapt, nu sunt perceptibile aluzii directe, autorul ţintind către o tipologie «universală». Lumea din Râu Repede e ilariant comică, ridicolă în seriozitatea cu care tratează banalitatea vieţii cotidiene, drept care merită din plin să fie intens satirizată. Pe lângă umor, îi este servit şi sarcasm din belşug. Cu un permanent efect parodic, Alfonz şi concitadinii săi părând cu toţii să nu fie altceva decât reprezentanţii unei umanităţi caricaturale. Referinţă istorico-literară în contextul local: Caragiale, cronicarul satiric al urbanismului autohton premodern, de dinainte ca Bucureştiul să se transforme într-o capitală de anvergură europeană, deci de pe vremea când aici domnea tot o speţă de provincialism.” (Ion Borgan Lefter, din prefaţă la Cărţilor cu Alfonz, ediţia a 2-a, iunie 2011)
Cărţile cu Alfonz nu sunt altceva decât cronicile fragmentate, scrise şi rescrise de mai multe ori de Virgil Raţiu, ale clanului Carbiţilor (numele de familie al lui Alfonz fiind Carbit). Roman modular (cum cu toată îndreptăţirea l-a numit Ion Bogdan Lefter), acesta poate fi deconstruit şi reconfigurat mereu altfel, rămânând în esenţa sa identic. Aş spune că printr-o secretă alchimie, Virgil Raţiu a transferat textului său ceva din proprietăţile acestui element fizic (folosit atât la fabricarea electrozilor pentru sudură, cât şi a consumabilelor abrasive), reuşind să contruiască unul dintre cele mai corozive romane din proza românescă a anilor optzeci. Şi care se poate “activa” la fiecare nouă rescriere sau împrospătare a... Carbit-ului! Căci dacă fabrica de carbid de la Deciosînmartin (Târnăveni) nu mai e decât o ruină, carbiţii ne bântuiesc în continuare realitatea cotidiană. Deşi nu e o carte suprarealistă, nu va fi, sper, chiar stingheră pe raftul cu Gelu Naum.” (Vasile Gogea, Gogea s Blog, 15 octombrie 2011)

e-mail: virgilseptimiu@gmail.com;

Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară