Dărăbuș Carmen Cerasela (n. Pavel; 3 febr. 1966, Baia Mare - 20 mai 2023, Baia Mare)  Liceul Industrial Nr. 9 (nume actual: Colegiul Național Mihai Eminescu), Baia Mare, secția filologie-istorie. Licența: Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secția română-franceză, titlul tezei: Teme şi motive balcanice în poezia română contemporană, coord.: prof. univ. dr. Mircea Muthu. Doctorat: în filologie, Universitatea din București, Facultatea de Litere, coord. prof. univ. dr. Dumitru Micu; titlul tezei: Funcţii ale cuvântului poetic laN. Stănescu. Masterat: în sociologie, Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială; tema disertației: Aspecte ale comunicării în context multicultural – Macedonia,  coord. prof. univ. dr.  Petre Anghel. Teza de abilitare: La littérature comparée – entre la théorie de la littérature et les études culturelles (2016).

Debut absolut în  revista Echinox, aprilie 1987.
 
Volume: .Forme ale identității în literatura română, Casa Cărții de Știință, 2020, eseuri; 2.Despre personajul masculin. De la unitatea androginică la disiparea postmodernă,  Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2019, critică și istorie literară; În lumea ex-iugoslavă - literatura ca studiu cultural, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, / Ed. Fond Europa, Novi Sad, 2014, eseuri; Literatura de limba română din Serbia şi antropologia culturală, coautor Virginia Popović,Ed. Fond Europa, Novi Sad/Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2012, istorie și critică literară;  L application du scénario dans l imagologie comparée,Ed. Universității de Nord, Baia Mare şi Ed. Fond Europa, Novi Sad, 2010; édition revue et augmentée (ediția a doua, revăzută și adăugită), Editions Universitaires Européenne, Saarbrücken, Allemagne, 2016, eseuri; Comparatismul, întâlnire a spaţiilor culturale, Ed. Universităţii de Nord, Baia Mare, 2008, eseuri; Despre personajul feminin. De la Eva la Simone de Beauvoir, Ed. Casa Cărţii de Știinţă, Cluj- Napoca, 2004, critică și istorie literară; Literatura universală şi cunoaşterea de sine, Ed. Casa Cărţii de Știinţă, Cluj-Napoca, 2003, eseuri; Nichita Stănescu. Experiment poetic şi limbaj, Ed. Casa Cărţii de Știinţă, Cluj-Napoca, 2001, critică și teorie literară.
 
A  colaborat cu articole, recenzii și cronici de carte la următoarele publicaţii: Echinox, Excelsior, Steaua, Tribuna, Apostrof, Poesis, Nord literar, Convorbiri literare, Familia, Mișcarea literară, Boem@, Logos (Serbia), Europa (Serbia - redactor) – ambele reviste de limba română, Swedish Journal of Romanian Sudies, Irregular F, Memoria ethnologica(redactor), Romanoslavica, Philologica Jassyenssia,Journal of Romanian Literary Studies,Columna. Finnish&Romanian Culture– Finlanda, Acta Iassyensia Comparationis etc. Recenzent și membră în comitetul științific al mai multor publicații.

***

 Le livre A-propos de personnage masculin. De l unité androgyne à la dissipation postmoderne (Despre personajul masculin. De la unitatea androginică la disiparea postmodernă), de l autrice Carmen Dărăbuș, professeur des universités et chercheuse dans les domaines de l imagologie, du comparatisme littéraire et des études culturelles européennes, présente dans ses pages les étapes successives de la représentation du personnage masculin, à partir de ses articulations ancestrales jusqu à ceux contemporains de notre temps, de la période postmoderne. […] Au-delà de ces brèves considérations et impressions de lecture, nous pourrions enfin souligner que ce livre s inscrit et exprime de manière exemplaire la pensée et l intérêt personnel de l autrice et qu il la définit de nouveau comme l une de nos voix féminines imposantes et crédibles de l exégèse contemporains » (Dușița Ristin, Philologica Jassensya, nr. 1/2020).
 
Cartea lui Carmen Dărăbuş L applicattion du scénario dans l imagologie comparée relevă peregrinările unui universitar cosmopolit, bine documentat şi racordat la tendinţele contemporane, un comparatist care ştie că literatura nu este decât rezultatul unui proces cultural, de coagulare şi contaminare, a eului subiectiv cu alteritatea, un product-sumă ce nu poate fi abstras inventarului imagologic care potenţează valenţele simbolice şi mentale ale livrescului. Capacitatea de sinteză, sesizarea cu facilitate a congruenţelor ideologice, dar şi a contrastelor etnopsihologice, rigoarea ştiinţifică a dispunerii notelor şi a bibliografiei, cursivitatea persuasivă a argumentării sunt doar câteva dintre notele distinctive ale acestui tom în care analiza textuală nu este sustrasă axei geografice şi a celei temporale (Daniela Sitar-Tăut, Nord literar, nr. 7-8/2018).
 
Căutarea identității pusă într-o poveste sau alta în literatura artistică sau în eseuri poate îmbrăca diverse chipuri, așa cum ne arată Carmen Dărăbuș, în cel mai recent volum al său, Forme ale identității în literatura română, apărut la Editura Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca, 2020. În general, identitatea se definește prin raportarea la diverse grupuri socio-profesionale și de gen, dar pentru nuanțarea ei e nevoie de a trece dincolo de generalizări și categorii, pentru că sunt multe alte elemente care ne construiesc. Arta, în general, și arta literară în special este o astfel de modalitate de cunoaștere. […] Îmbinând instrumentele teoriei și criticii literare cu cele ale istoriei literaturii, ale istoriei mentalităților, autoarea unește, într-un demers interdisciplinar, câteva perspective ale defi nirii identității (Felix Nicolau, Lumina, Panciova, vol. 73/2020, nr. 1-3).