(n. 9 octombrie 1969, Lechința/ Bistrița-Năsăud). Critic și istoric literar, eseist. Facultatea de Litere UBB Cluj. Debut absolut cu critică literară în Tribuna, 1991. Doctor în Filologie, magna cum laude, în 2005, cu teza Temă și convenții. Poezia erotică românească. Director al Centrului de Cercetări Literare și Enciclopedice.
 
Volume: Fețele textului, 2002; Eros și reprezentare. Convenții ale poeziei erotice românești, 2005; Textul în oglindă. Reflexii ale imaginarului eminescian, 2006; Scenarii ale criticii. Protagoniști, metode, interpretări, 2021.
 
Coautor la Dicționar analitic de opere literare românești, 4 vol., 1998-2003; Dicționarul general al literaturii române, 2004-2005; ed. a II-a, 2016-2021;  Dicționarul cronologic al romanului tradus în România de la origini până la 1989, 2005;  Meridian Blaga, vol. V, tom 1: Literatură (2005). Hortensia Papadat-Bengescu – vocația și stilurile modernității, 2006; Poetica dell’immaginario, 2010;  Dicționarul cronologic al romanului tradus în România (1990-2000), 2017; Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini până în anul 2000, 2023.
 
Premiul pentru debut critic al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, 2003; Premiul „Ioana Em. Petrescu” al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj, 2005; Premiul pentru critică „Mircea Zaciu” al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, 2006; 2021; Premiul pentru perspective teoretice și comparatiste asupra literaturii române, acordat de Asociația de Literatură Generală și Comparată din România (ALGCR), 2022.
 
Membru al USR, Filiala Cluj.
 
* * *
 
Fețele textului: „Mostre edificatoare pentru calitățile observației critice, studiile cuprinse în acest volum vădesc destinația lor inițială și, poate, precumpănitoare – amfiteatrul. De aici, acuratețea taxonomică, stringența demonstrativă, fermitatea unui discurs “inițiatic“ lipsit de ticuri orale, deși adresat unor ascultători.” (Doina Curticăpeanu, Lumi textuale, în Familia, nr. 2, februarie 2003)
 
„Excelează în Fețele textului de Călin Teutișan jocul subtil al informației și al ideilor, directețea discursului critic, profunzimea coborârii în geografia textului. Este o carte care ne propune un discurs literar-critic autentic și convingător, aplicat și fascinant, a cărui evoluție ascendentă o așteptăm cu încredere.” (Olimpiu Nușfelean, Esteticul în biblioteca secundă, în Contemporanul. Ideea europeană, nr. 4, aprilie 2004)
 
„Limes cauționează un debut insolit prin substanța ideatică grea, prin maturitatea scriiturii, ca și prin rigoarea profesionistă a abordărilor critice (...). Dar criticul nu este doar un profesionist al ideii, un împătimit al lecturii, el este și un inițiator în problematicile abordate, dotat cu o incontestabilă carismă... stilistică.” (Ioana Both, Fețele criticului, în Contemporanul. Ideea europeană, nr. 2, februarie 2004)
 
„Discursul critic își ia în stăpânire universul prin puterea denominativă care imprimă o exactitate aproape matematică demersului argumentativ. Un text critic orgolios, care, pe de o parte, nu riscă termeni nuli și pe de altă parte își păstrează încrederea în capacitatea limbajului de a delimita problematici complexe. Critica lui Călin Teutișan aduce importante soluționări pe plan terminologic acolo unde discursul tradițional a rămas în suspensie. Fenomenul estetic e asimilat în procesualitatea sa într-un discurs critic care nu admite accidentalul, ci conjugă mereu, închipuie continuități. ... «A face sens», procesual, e, în ultimă instanță, pretextul dar și miza finală a unui atare stil critic.” (Alex Goldiș, în Echinox, nr. 1,2,3, 2003)
 
Eros și reprezentare. Convenții ale poeziei erotice românești: „E – de fapt – o excelentă teză de doctorat, un studiu cu care Călin Teutișan confirmă o promisiune. (...) Foarte  «universitară », adică adaptată la formula sa doctorală, cartea are – totuși! – o plăcută cursivitate, demonstrația e atractivă și convingătoare. În fond și la urma urmei, e o subtilă transpunere în limbaj savant a interesului mult mai larg al momentului actual pentru tematicile dezinhibate... Călin Teutișan e o promisiune onorată, transformată în certitudinea unui critic remarcabil.” (Ion Bogdan Lefter, Din istoria poeziei erotice românești, în Ziua, nr. 3433, 21 septembrie, 2005)
 
„Cu o strategie a lecturii bine pusă la punct, Călin Teutișan redescoperă și desțelenește acest ținut plin de arome și întocmește o hartă pedantă și convingătoare a canonului erotic românesc, identificând teme, motive, variante, acții și re-acții poetice. (…) O carte despre credința în “autoritatea și perenitatea valorilor”, dar și despre nevoia stringentă de a pune, mereu, semne de mare în acest teritoriu mișcător și durabil, deopotrivă.” (Irina Petraș, La Curțile Amorului, în Apostrof, nr. 9, 2005)
 
„Nu trebuie uitată intenționalitatea volumului, înscrisă în aria studiilor al căror principiu este privirea integratoare de la distanță, lucidă, rece și eficientă. Călin Teutișan este un istoric literar cu apetențe speculative pe care le marginalizează însă în favoarea certitudinilor ce-i vin din imaginea globalizantă a cărții.” (Vlad Roman, Fețele scriiturii, în Steaua, nr. 7-8, 2005)
 
„The essay offers a panoramic outlook on Romanian poetry from the Văcărescu brothers to Ion Mureșan. (…) The critic focuses on the discourse of the imaginary, on poetic motifs, and on the manner in which they are organized (…) and Teutișan seeks to indicate those topoi which come to define the poetic canon. (…) In fact, throughout this examination of  Romanian love poetry, the critic focuses not on the individual authors, but rather on their emblematic nature, on their representativeness. Teutișan’s approach is inspired by Foucault, whose Archeology presents the effort of individual thinkers as determined entirely by an epistemic configuration. In Eros and Representation, the critic does not write a history of poets but, as he puts it, a «map of poetic conventions».” (Alex Goldiș, în Transylvanian Review, nr. 4, 2005)
 
„Adept al  ideii tradiționale că o interpretare trebuie să se construiască pe baza a ceea ce s-a certificat despre obiect, iar nu pe histrionice demolări de perspectivă, Călin Teutișan expune cu seriozitate o istorie critică a liricii de dragoste din ultimele două secole ale literaturii române [iar] perspectiva sa se dovedește funcțională, întrucât se întemeiază pe simț critic în alegerea surselor, coroborat cu răbdarea de a orchestra analize inductive ale unor poeme «necanonice».” (Claudiu Turcuș, Ce s-a întâmplat (în ultimii 10 ani) cu literatura română. Note pe marginea unor cărți, în Vatra, nr. 3, 2009)
 
Textul în oglindă. Reflexii ale imaginarului eminescian: „Criticul literar Călin Teutișan urmărește să repereze semnele și semnificațiile oglinzii din opera eminesciană (...) Organizându-și cartea ca o panoramă de tip mozaic sau vitraliu, în nouă secvențe tematice, universitarul clujean angajează două forme de cercetare: una hermeneutică, vizând vădite inflexiuni filosofice și științifice (trimiterile la studiile de fizică optică sunt elocvente în această direcție), și alta de ordin critic, în care exactitatea observațiilor și incursiunile comparatiste conferă o tonalitate echilibrată demersului analitic (...) Grila de interpretare se desfășoară seducător la nivelul jocurilor oglinzilor eminesciene. Este de altfel și miza eseului semnat de Călin Teutișan, cel care ne incită la o nouă lectură a operei lui Eminescu, văzută ca un text în oglindă.” (Mihai Lisei, în „Steaua”, nr. 4-5, 2007)
 
(cteutisan@yahoo.com)