(n. 28 iunie 1951, Cluj). Poet, eseist, jazzolog, diplomat. Facultatea de Litere Cluj-Napoca, secţia engleză-germană/facultativ spaniolă-portugheză (1974). Doctorat în americanistică (2002, coordonator ştiinţific Virgil Stanciu). Redactor al revistelor Echinox (1971-1983) şi Steaua (din 1990). Reprezentant al României în redacţia Jazz Forum, revista Federaţiei Internaţionale de Jazz, editată la Varşovia (1983-1993). Conferenţiar la Academia de Muzică G. Dima din Cluj, co-fondator al Cursul de Estetica Jazzului în 1997. Între 2006-2012, co-fondator şi director al Institutului Cultural Român din Lisabona şi ministru consilier pe lângă Ambasada României în Portugalia. Din 2001, întâiul est-european cooptat în redacţia revistei-pivot a jazzului mondial, Down Beat. Premiul de debut al Editurii Dacia/1977. Distins cu Medalia onorifică Amicus Poloniae de către Ministeruli Culturii din Polonia/1984. Premiul pentru poesie al Asociaţiei Scriitorilor Cluj/1994. Premiul Cartea anului la Salonul naţional de carte Cluj/1996. Premiul pentru poesie al Uniunii Scriitorilor (Filiala Cluj), în 1998 şi 2002. Bursier al Institutului Camões Portugalia/1999-2000. Titlul onorific Ambasador cultural al Clujului acordat de Opera Română Cluj & Centrul de Afaceri Transilvania/2001. Premiul pentru publicistică de jazz acordat de Societatea Română de Radiodifuziune, în 2003 şi 2008. Trofeul de excelenţă pentru promovarea relaţiilor culturale româno-lusitane, conferit de Movimento Arte Contemporânea din Lisabona / 2009.
Volume:Legea conservării adolescenţei – poeme /1977; Sighişoara, Suedia şi alte stări de spirit – poeme /1980; Indicaţiuni pentru balerina din respiraţie – poeme /1981; Cutia de rezonanţă – eseuri /1985; Poeme – /1986; Jazzorelief – eseuri /1993; Paradis pierdut în memorie – poeme /1993; Incantări şi descântări clujene – poeme /1996; Recensământ de epifanii/Census of Epiphanies – poeme, ediţie bilingvă româno-engleză, trad. Adam J. Sorkin, Liviu Bleoca, Sergiu Celac /2001; Jazz Connections in Portugal – studiu monografic / 2001;Jazzografii pentru îmblânzit saxofoniste – poeme/2001; Between the Jazz Age and Postmodernism: F. Scott Fitzgerald – studiu monografic/2003; Aur din coama Ariadnei/Gold aus Ariadnes Mähne  – poeme, ediţie bilingvă româno-germană, trad. Rolf-Frieder Marmont/2004; Jazz Connections in Romania –  studiu monografic /2007; Lusoromână punte de vânt – poeme /2010. Jazzografias para domar a las saxofonistas – poeme, ediţie bilingvă româno-spaniolă, trad. Cătălina Iliescu Gheorghiu / 2014.
În colaborare: Russian Jazz New Identity – Quartet Books, London/1985; Jazz in Europa – Darmstaedter Beitraege zur Jazzforschung, Wolke Verlag, Hofheim/1994; Pentru Gellu Naum / For Gellu Naum – Vinea & Icare, Bucureşti/2002; The Foreign Critical Reputation of F. Scott Fitzgerald – Greenwood Press, Westport USA/2004; Sadovaia 302 bis/Despre Mihail Bulgakov din perspectiva actuală – Biblioteca Apostrof, Cluj/2006; Cartea cu bunici – Humanitas, Bucureşti/2007; A Cidade de Lisboa – Fundaţia Culturală Memoria, Bucureşti/2007; I’Man – Jose-Alberto Marques – Pangeira Editora, Lisboa/2009; Primii mei blugi – Art, Bucureşti/2009; Promenada scriitorilor – Eikon, Cluj/2012; Viaţa literară la Cluj – Eikon, Cluj/2013.
Inclus în antologiile: Jahresring 79-80 – Deutsche-Verlag-Anstalt, Stuttgart/1980; Erkezo szel – Tankonyvkiado, Budapest/1986; Young Poets of a New Romania – Forest Books, London/1991; Streiflicht – Dionysos, Kastellaun, Germania/1994; Transylvanian Voices – Romanian Cultural Foundation, Iaşi/ 1994, ediţia a doua 1998; Savremenik – Apostrof, Beograd/1998; Gefährliche Serpentinen – Galrev, Berlin/1998; Vid Tystnadens Bord – Symposion, Stockholm/1998; Meet – Maison des Ecrivains Etrangers et des Traducteurs, St. Nazaire/2002; The Poetry of Men’s Lives – The University of Georgia Press, Athens/2004; Clujul din cuvinte – Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj/2008; Cântecul stelelor / Il canto delle stelle, trad. italiană / Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004; Un pahar cu lumina / Poharnyi feny, trad. maghiară / Ed. Tinivar, Cluj-Napoca, 2005; Clujul din cuvinte – Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj/2008; Mi-ar trebui un şir de ani / It Might Take Me Years / PEN Romanian Centre, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009; Clujul poeţilor – Eikon, Cluj/2013.
Colaborări cu poeme, eseuri, critică literară, muzicală & coregrafică, traduceri (din engleză, germană, spaniolă, portugheză, franceză, suedeză, rusă, italiană) la majoritatea revistelor de cultură din România. Publicaţii în Germania, Polonia, Portugalia, Marea Britanie, Letonia, Elveţia, Rusia, Croaţia, Muntenegru, Brazilia,  Serbia, Norvegia, Franţa, Austria, USA, Italia, Spania, Rep. Moldova, Ungaria, Canada, Costa Rica, Turcia.
 
* * *
„Viaţa îmi lasă senzaţia unei farse tragice, căreia încerc – prin creaţie – să-i dejoc mecanismele.” V.M.
 
Au scris despre cărţile sale (numele criticilor mai importanţi): Ion Pop, Marian Papahagi, Ion Negoiţescu, Peter Motzan, Adrian Marino, Mircea Zaciu, Petru Poantă, Sorin Antohi, Efim Barban, Gheorghe Grigurcu, Al. Călinescu, Dinu Flamând, Cornel Regman, Ion Bogdan Lefter, Ioan Moldovan, Ovidiu Pecican, Angelo Mitchievici, Irina Petraş, Nicolae Oprea, Laurenţiu Ulici, Emil Hurezeanu, Victor Ernest Maşek, George Vulturescu, Mircea Iorgulescu, Al. Piru...
 
Perfect asimilată, substanţa <<cărturărească>>, livrescă a experienţei lui Virgil Mihaiu nu intimidează deloc expresia lirică, universul vieţii imediate, decorul cotidian comunică dezinvolt absenţa oricărei crispări.  (Ion Pop)Aparenta simplitate a limbajului din lirica lui Virgil Mihaiu ascunde o foarte elaborată regie. Dintre echinoxişti, el practică primul, metodic, nu doar notaţia prozaică şi, în genere, discursul anti-metaforizant, ci şi intertextualismul şi interreferenţialitatea.  (Petru Poantă)
Aspiraţia maximă a acestei poesii pare să fie sinceritatea: ea presupune, concomitent, respectarea, în datele lui necanonice, a adevărului <<obiectiv>> al unei existenţe particulare. Transcrierea experienţelor personale, proiecţia narcisică, autocontemplarea tandru persiflantă, toate formele sofisticate de a semnifica o stare de spirit prin translaţia dată de corespondenţa dintre arte. (Marian Papahagi)
Virgil Mihaiu se vrea şi se dovedeşte a fi un virtuoz al scriiturii liber asociative, legănate de visul său fin contrapunctic, apte de imaginile spontan-complicate ale unei sensibilităţi moderne ce se ia pe sine drept etalon. (Gheorghe Grigurcu)
Virgil Mihaiu procedează, efectiv, în ritm de jazz, de ragtime am spune (am rămas, evident, conservatori), dar şi prin asociaţii sincopate, unele vertiginoase, câteva de-a dreptul be-bop (am redevenit moderni): discontinuitate, efecte de surpriză, amestec de antologie poetică pe teme de jazz şi paralelisme inedite, ca să nu spunem insolite, de tehnică poetică (ritm, repetiţii, motive obsesive etc.) şi jazzistică. Pe un plan mai înalt, corespondenţa posibilă ar fi: jazz/antimuzică = poesie/antipoesie. (Adrian Marino)
De la Legea conservării adolescenţei, 1977, la Jazz Connections in Romania, 2007, trecând prin Sighişoara, Suedia şi alte stări de spirit, Cutia de rezonanţă (prima carte de eseuri despre jazz din România), Indicaţiuni pentru balerina din respiraţie, Paradis pierdut în memorie, Incantări şi descântări clujene, Jazzografii pentru îmblânzit saxofoniste etc., Virgil Mihaiu îşi conservă atipicitatea şi deschiderea spre toate vânturile culturale ale celor 10 limbi din dotare („am învăţat limbile pământenilor / dar / zeii / rămân muţi") cu o paradoxală obsesie a descendenţei transilvane („două lumi foşnind în acelaşi text"; „ecou al forestei transilvane / printre valuri şi stânci lusitane").  (Irina Petraş)

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.