025 Caietele FestLit Cluj 2016 |
FestLit Cluj 2016, 2-4 octombrie
Ca în fiecare an, ziua de luni a fost dedicată simpozioanelor. Temele ediţiei a 3-a: Literatura română – începuturi şi Literatură şi feminitate. A fost lansat cu acest prilej volumul Caietele FestLit Cluj 2015, conţinând comunicările susţinute la simpozioanele ediţiei precedente (Şcoala Ardeleană. Începuturile modernităţii româneşti şi Farmecul etimologiilor. Elogiu limbii române). În acest fel, lucrările Festivalului rămân scrise, cu urme durabile. La sediul Filialei clujene, participanţii au vizitat mai întâi două expoziţii: la Galeriile de Artă ale revistei Steaua – Mariana Bojan, Nud – pasteluri; la Galeriile Scriptorium ale Filialei Cluj a USR – Irina Petraş, Bacoviene,pictură (lucrări de mici dimensiuni care au fost dăruite oaspeţilor). Simpozionul dimineţii,Literatura română. Începuturi, deşi la prima vedere cu o temă oarecum aridă, s-a transformat într-o extraordinară pledoarie academic-destinsă despre cronicari, despre cum ar trebui să-i citim, cât de bine/rău stăm cu editarea lor etc. Introducerea, panoramică şi cu pertinente chestionări la zi, a fost făcută de Nicolae Manolescu, urmat de Eugen Negrici, specialist recunoscut în literatură veche şi în „expresivităţi involuntare”. Apoi: Răzvan Voncu, Cum citim literatura medievală? (o întrebare la care a răspuns electrizând auditoriul); Rodica Frenţiu, Izbânda literarităţii în textul hagiografic: Dosoftei, Viaţa şi petreacerea svinţilor, Iasi, 1682-1686"; Nicolae Oprea, Simbolistica lupului la D. Cantemir (şi I.D. Sîrbu); Adrian Lesenciuc, Braşovul, oraşul operei prima; Angelo Mitchievici, De la Mateiu la Filimon: o reflecţie cu privire la ideea de roman şi începuturile sale; Ovidiu Pecican, Literatura română veche şi paradoxul capodoperei iniţiale. Alte două intervenţii, neprezentate în plen, vor fi incluse în viitoarele Caiete ale Festivalului: Mircea Popa, Genurile minore şi câştigurile narativităţii, şiIoan Pop-Curşeu, Începuturile teatrului în limba română
Reproducem, în acest volum, lucrările celor două simpozioane. Li se adaugă câteva intervenţii pe temă care, din diverse motive, n-au putut fi susţinute în plen, dar care aduc completări importante. De asemenea, înregistrarea întâlnirii scriitoarelor Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana şi Florina Ilis la Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică.
Ca în fiecare an, ziua de luni a fost dedicată simpozioanelor. Temele ediţiei a 3-a: Literatura română – începuturi şi Literatură şi feminitate. A fost lansat cu acest prilej volumul Caietele FestLit Cluj 2015, conţinând comunicările susţinute la simpozioanele ediţiei precedente (Şcoala Ardeleană. Începuturile modernităţii româneşti şi Farmecul etimologiilor. Elogiu limbii române). În acest fel, lucrările Festivalului rămân scrise, cu urme durabile. La sediul Filialei clujene, participanţii au vizitat mai întâi două expoziţii: la Galeriile de Artă ale revistei Steaua – Mariana Bojan, Nud – pasteluri; la Galeriile Scriptorium ale Filialei Cluj a USR – Irina Petraş, Bacoviene,pictură (lucrări de mici dimensiuni care au fost dăruite oaspeţilor). Simpozionul dimineţii,Literatura română. Începuturi, deşi la prima vedere cu o temă oarecum aridă, s-a transformat într-o extraordinară pledoarie academic-destinsă despre cronicari, despre cum ar trebui să-i citim, cât de bine/rău stăm cu editarea lor etc. Introducerea, panoramică şi cu pertinente chestionări la zi, a fost făcută de Nicolae Manolescu, urmat de Eugen Negrici, specialist recunoscut în literatură veche şi în „expresivităţi involuntare”. Apoi: Răzvan Voncu, Cum citim literatura medievală? (o întrebare la care a răspuns electrizând auditoriul); Rodica Frenţiu, Izbânda literarităţii în textul hagiografic: Dosoftei, Viaţa şi petreacerea svinţilor, Iasi, 1682-1686"; Nicolae Oprea, Simbolistica lupului la D. Cantemir (şi I.D. Sîrbu); Adrian Lesenciuc, Braşovul, oraşul operei prima; Angelo Mitchievici, De la Mateiu la Filimon: o reflecţie cu privire la ideea de roman şi începuturile sale; Ovidiu Pecican, Literatura română veche şi paradoxul capodoperei iniţiale. Alte două intervenţii, neprezentate în plen, vor fi incluse în viitoarele Caiete ale Festivalului: Mircea Popa, Genurile minore şi câştigurile narativităţii, şiIoan Pop-Curşeu, Începuturile teatrului în limba română
Reproducem, în acest volum, lucrările celor două simpozioane. Li se adaugă câteva intervenţii pe temă care, din diverse motive, n-au putut fi susţinute în plen, dar care aduc completări importante. De asemenea, înregistrarea întâlnirii scriitoarelor Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana şi Florina Ilis la Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică.
Categoria : Editoriale
Data adăugării : 2017-09-23