Festivalul Naţional de Literatură / FestLit Cluj

Cluj-Napoca

USR

Pentru detalii, vezi : https://festlitcj.wordpress.com/





Ediţia I

5-7 octombrie 2014

Între 5 şi 7 octombrie 2014, se desfăşoară prima ediţie a Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj 2014. Iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR, evenimentul reuneşte în inima Transilvaniei reprezentanţi ai celor 20 de filiale ale Uniunii Scriitorilor. Timp de trei zile, Clujul va fi capitala scrisului românesc. Programul cuprinde Ronduri de gală ale scriitorilor, lecturi publice, dezbateri pe teme la ordinea zilei (anul acesta: Revistele literare de azi pentru mâine), un Desant scriitoricesc în facultăţi, colegii, licee, biblioteci, lansări de carte-maraton, recital poetic etc. Se va acorda Marele Premiu al Festivalului de către un juriu care alege câştigătorul dintre nominalizările deja anunţate de cele 20 de filiale ale USR. Festivalul urmăreşte două ţinte de importanţă egală: pe de-o parte, crearea unui spaţiu de enunţare propice dialogului şi dezbaterilor pe teme de stringentă actualitate pentru breasla scriitoricească; pe de altă parte, atragerea în acelaşi spaţiu a unui număr mare de beneficiari (cititorii). De anvergură naţională şi gândit ca manifestare deschisă spre marele public, FestLit Cluj speră să contribuie substanţial la îmbunătăţirea imaginii scriitorului în cetate, la o mai bună cunoaştere şi apreciere a literaturii române contemporane, la diversificarea mijloacelor şi metodelor de promovare a lecturii. De însemnătate indiscutabilă pentru împlinirea acestor deziderate este parteneriatul cu Festivalul Internaţional de Carte Transilvania.

Programul FestLit Cluj 2014: Duminică, 5 octombrie: ora 11-13 (la Muzeul de Artă Cluj-Napoca) – Deschiderea festivă; Rondul de gală al scriitorilor invitaţi; ora 17,30-21 – (la Centrul de Cultură C a s i n o, Parcul Central) – Lectură publică/Recital: „Microfonul vă aparţine” . Luni, 6 octombrie: ora 10 (în Aula Magna a Universităţii Babeş-Bolyai) Festivitatea de decernare a titlului de Doctor honoris causa al UBB scriitorului Antonio Lobo Antunes (Laudatio: Ruxandra Cesereanu); – program alternativ: La pas prin centrul vechi al Clujului. Ghid: Lukács József (redactor la revista Apostrof); ora 16: (în Aula Magna a UBB) COLOCVIUL NAŢIONAL: Revistele literare de azi pentru mâine. Moderator. Ruxandra Cesereanu. Momente aniversare: Steaua 65, Apostrof, Poesis, Euphorion 25. Dezbatere. Participă, alături de revistele „clujene” (Steaua, Tribuna, Apostrof, Echinox, Helikon, Mişcarea literară, Nord literar, Poesis, Caiete Silvane etc.), reprezentanţi ai celor mai importante reviste din ţară: România literară, Viaţa Românească, Ramuri, Luceafărul de dimineaţă, Convorbiri literare, Arca, Ateneu, Dacia literară, Orizont, Vatra, Familia, Discobolul, Euphorion, Argeş, Conta, Hyperion, Alpha, Ex Ponto, Observatorul cultural, Contemporanul, Cultura, Dilema veche, Vatra veche etc. ora 16, (în Sala Popovici a Facultăţii de Litere): Întâlnire cu Gabriela Adameşteanu şi Florina Ilis (amfitrion Călin Teutişan). Marţi, 7 octombrie: între orele 10 şi 12,30 – desant scriitoricesc/momente de literatură la Facultatea de Litere (amfitrion: Corin Braga); Departamentul de Jurnalism al UBB (amfitrion: Elena Abrudan), Colegiile/Liceele Bariţiu, Bălcescu, Coşbuc, Eminescu, Avram Iancu, Racoviţă, Şincai, Seminarul Teologic Ortodox, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”; ora 14,30-17,30 – (în Piaţa Unirii), Scriitori pe scenă: lansări de carte - maraton pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania. 17,30– 18,30 – Lansare de carte Răzvan Voncu (O istorie literară a vinului în România) cu degustare de vinuri şi Vernisajul Salonului de toamnă al scriitorilor plasticieni ai Filialei Cluj a USR(pavilion Piaţa Unirii); ora 18,30 – (Piaţa Unirii) decernarea Marelui Premiu al FestLit Cluj 2014 şi a Marelui Premiu al Festivalului Internaţional de Carte Transilvania. 20-21,30 – Nocturna „Rostirea poetică” (Recital de închidere a Festivalului de Literatură pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania)şi/sau la Muzeul Etnografic al Transilvaniei)

Oaspeţii primei ediţii FestLit Cluj sunt Nicolae Manolescu, Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Gabriela Adameşteanu, Adrian Alui Gheorghe, Corneliu Antoniu, Aurel Maria Baros, Mircea Bârsilă, Iulian Boldea, Leo Butnaru, Dumitru Chioaru, Rita Chirian, Dan Mircea Cipariu, Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Vasile Dan, Mircea A. Diaconu, Traian Dobrinescu, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Horia Gârbea, Ioan Groşan, Irina Horea, Silvia Kerim, Nicolae Leahu, Ion Bogdan Lefter, Adrian Lesenciuc, Riri Manor, Ioan Matiuţ, Mircea Mihăieş, Angelo Mitchievici, Ioan Moldovan, Nicolae Oprea, Aurel Pantea, Sebastian Reichmann, Gheorghe Schwartz, Nicolae Spătaru, Cassian Maria Spiridon, Peter Sragher, Victor Gh. Stan, Liviu Ioan Stoiciu, Arcadie Suceveanu, Traian Ştef, Petre Tănăsoaica, Virgil Todeasă, Cornel Ungureanu, Ioan Radu Văcărescu, Radu Voinescu, Răzvan Voncu.

Vor fi însoţiţi la Desant de clujenii: Irina Petraş, Elena Abrudan, Horia Bădescu, Mariana Bojan, Ştefan Borbély, Ioana Bot, Hanna Bota, Corin Braga, Constantina Buleu, Dumitru Cerna, Ruxandra Cesereanu, Doina Cetea, Ion Cocora, Ion Cristofor, Constantin Cubleşan, Mariana Gorczyca, Săluc Horvat, Vasile Igna, Florina Ilis, Laszlo Alexandru, Gabriela Lungu, Radu Mareş, Rodica Marian, Virgil Mihaiu, Nicolae Mocanu, Ion Mureşan, Marcel Mureşeanu, Mircea Muthu, Olimpiu Nuşfelean, Gheorghe Pârja, Ovidiu Pecican, Mircea Petean, Ioan Pintea, Ion Pop, Mircea Popa, Ioan Pop-Curşeu, Adrian Popescu, Ilie Rad, Aurel Rău, Daniel Săuca, Călin Teutişan, Sanda Tomescu-Baciu, Alexandru Vlad, Mircea Vaida-Voevod, George Vulturescu.

Vor lansa cărţi noi, pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania: Gabriela Adameşteanu, Adrian Alui Gheorghe, Carmen Elena Andrei, Adriana Babeţi, Iulian Boldea, Gabriel Chifu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu, Traian Dobrinescu, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Horia Gârbea, Săluc Horvat, Silvia Kerim, Ion Bogdan Lefter, Nicolae Leahu, Adrian Lesenciuc, Riri Manor, Angelo Mitchievici, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Gheorghe Pârja, Sebastian Reichmann, Gh. Schwartz, Peter Sragher, Victor Gh. Stan, Traian Ştef, Cornel Ungureanu, Răzvan Voncu, Varujan Vosganian. Moderator: Daniel Cristea-Enache.

La Salonul de toamnă al scriitorilor plasticieni vor expune:Mariana Bojan, Florica Bud, Doina Cetea, Ion Cristofor, Constantin Cubleşan, Rodica Frenţiu, Maria Pal, Irina Petraş, Laura Poantă, Rodica Scutaru-Milaş, Aura Schussler, Flavia Teoc

Juriul FestLit Cluj 2014: Dan Cristea, preşedinte, Gabriel Coşoveanu, Mircea A. Diaconu, Nicolae Leahu, Mircea Mihăieş, Irina Petraş, Răzvan Voncu, membri.

Nominalizaţi:Gabriela Adameşteanu, Mircea Anghelescu, Adriana Babeţi, Mircea Bârsilă, Andrei Bodiu, Ştefan Borbély, Dumitru Brăneanu, Gabriel Chifu, Margareta Curtescu, Titi Damian, Luminiţa Dascălu, Marian Dopcea, Dinu Grigorescu, Ioan Holban, Ion Mărgineanu, Viorel Mureşan, O. Nimigean, Roxana Râbu, Eugen Suciu, George Şovu.

Parteneri: Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca; Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere; Facultatea de jurnalism FSPAC, Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică, Festivalul Internaţional de Carte Transilvania, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj, Centrul de Cultură urbană C a s i n o, Asociaţia Naţională a Profesorilor de Limba şi Literatura română „Ioana Em. Petrescu”, Societatea Culturală Carpatica/Revista Oraşul, Teatrul de Păpuşi Puck.



Irina Petraş (mini interviu): „Festivalul de la Cluj nu va fi un spectacol pentru că eu cred foarte profund că meseria noastră nu este un spectacol. Noi nu suntem de pus în vitrină. Festivalul ne poate aduce aminte din când în când, într-o atmosferă cordială şi de sărbătoare, că aparţinem unei anumite comunităţi. Această exaltare a apartenenţei mi se pare foarte bună. Pe de altă parte, Festivalul a fost gândit ca un loc, ca un spaţiu în care scriitorii să se întâlnească cu scriitori, dar să se întâlnească şi cu cititorii lor. Momentele importante ale festivalului sunt recitalurile, acest Rond de gală, dezbaterile despre reviste, dar mai ales desantul de marţi dimineaţa, când 100 de scriitori vor împânzi şcolile, liceele, colegiile, bibliotecile, facultăţile şi se vor întâlni cu tinerii cititori. Eu cred că acest desant scriitoricesc va fi punctul culminant al festivalului. Nu concurăm cu marile festivaluri care se zvoneşte că au sume imense la dispoziţie. Suntem un festival mai modest, dar suntem optimişti şi încrezători în ceea ce se poate face şi cu bani mai puţini. Filiala Cluj este gazdă, dar iniţiatorul acestui festival este Uniunea Scriitorilor din România, ea însăşi, în întregul ei. Prin urmare, suntem deopotrivă gazde şi invitaţi, alături de invitaţii noştri”.



Reportaj în România literară: Festivalul Naţional de Literatură, la prima ediţie (cifre, nume, instantanee). Festivalul Naţional de Literatură, ambiţios proiect lansat de Uniunea Scriitorilor din România, a avut prima sa ediţie la Cluj-Napoca, organizarea revenind Filialei clujene a USR (preşedinte: Irina Petraş). FestLit Cluj 2014 a transformat oraşul, pentru trei zile, în capitală a scrisului românesc. Reprezentanţi ai celor 20 de filiale ale USR s-au întâlnit în inima Transilvaniei creând împreună un spaţiu de enunţare propice dialogului şi dezbaterilor pe teme de stringentă actualitate pentru breasla scriitoricească şi atrăgând în acelaşi spaţiu un mare număr de beneficiari (cititorii). De anvergură naţională şi gândit ca manifestare deschisă spre marele public, FestLit îşi propune să contribuie substanţial la îmbunătăţirea imaginii scriitorului în cetate, la o mai bună cunoaştere şi apreciere a literaturii române contemporane, la diversificarea mijloacelor şi metodelor de promovare a lecturii. Iată câteva repere ale ediţiei clujene: Sâmbătă, 4 octombrie – sosesc din toate colţurile ţării scriitori de prim rang ai literaturii române. Toamna clujeană îi primeşte însorită. „Lumina a crescut enorm la Cluj”, ar zice Lucian Blaga. Duminică, 5 octombrie, ora 11, Sala Tonitza a Muzeului de Artă (director: Călin Stegerean). Pe pereţi, printre tablourile Galeriei naţionale, poeme ale clujenilor care au lansat în primăvară Rondul poeţilor. Lume multă, presă, televiziuni. Irina Petraş dă startul cuvintelor inaugurale: Emil Boc, Primarul Clujului (Primăria şi Consiliul local au fost, ca întotdeauna, finanţator principal), Ioan Bolovan, prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai (vorbeşte şi în numele rectorului Ioan-Aurel Pop), Nicolae Manolescu, preşedintele USR. Sub lumini de reflectoare, începe Rondul de gală al scriitorilor oaspeţi care citesc, recită, vorbesc despre literatură şi despre bucuria de a se afla la Cluj, secondaţi de scriitori clujeni. Printre spectatori, Radu Munteanu, Rector al Politehnicii clujene ani în şir, sociologul Vasile Sebastian Dâncu, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii Transilvania, Aurel Marc, fost Rector al Academiei de muzică Gh. Dima (cel care a asigurat fundalul muzical al Galei poeziei române din Sala Unirii, Alba Iulia, 2013). Se realizează primele interviuri (de către tineri de la UBB Tv). În Parcul Central al oraşului (parcul Simion Bărnuţiu, însorit şi doldora de lume), începe la ora 17,30, la Centrul de Cultură Urbană C a s i n o, o Lectură publică/Recital: „Microfonul vă aparţine”. Pe treptele palatului, cu faţa spre lac, spre lume, preiau rând pe rând microfonul oaspeţii şi gazdele. Seara se încheie cu convorbiri de taină la un pahar de vin bun. Luni dimineaţa, sub un soare mieriu-sticlos, o parte dintre oaspeţipornesc La pas prin centrul vechi al Clujului însoţiţi de Lukács József (redactor la revista Apostrof, dar şi specialist în evul mediu transilvan). Alţii participă, în Aula Magna a Universităţii Babeş-Bolyai, la Festivitatea de decernare a titlului de Doctor honoris causa al UBB scriitorului Antonio Lobo Antunes (Laudatio: Ruxandra Cesereanu). La ora 16 (tot în Aula Magna a UBB) începe COLOCVIUL NAŢIONAL: Revistele literare de azi pentru mâine (moderator: Ruxandra Cesereanu), precedat de câteva momente aniversare: Steaua 65, Apostrof, Poesis, Euphorion 25. Revista Helikon a împlinit şi ea 25 de ani, dar a uitat să se înscrie printre sărbătoriţi. Evocările aniversare au ocupat mai mult timp decât se prevăzuse, aşa că dezbaterea a continuat, până târziu în noapte, la cocktailul de la Restaurantul Victoria. Au fost prezenţi, alături de reprezentanţii revistelor din raza Filialei clujene (Steaua, Tribuna, Apostrof, Echinox, Helikon, Mişcarea literară, Nord literar, Poesis, Caiete Silvane etc.), cei ai unor importante reviste din ţară: România literară, Viaţa Românească, Ramuri, Luceafărul de dimineaţă, Convorbiri literare, Arca, Ateneu, Dacia literară, Orizont, Vatra, Familia, Discobolul, Euphorion, Argeş, Conta, Hyperion, Alpha, Ex Ponto, Poezia, Cultura, Vatra veche etc. În aceeaşi după-amiază, la Facultatea de Litere, o Întâlnire cu Gabriela Adameşteanu şi Florina Ilis (amfitrion Călin Teutişan). Marţi, 7 octombrie, între orele 10 şi 12,30, marele Desant scriitoricesc. Peste o sută de scriitori au împânzit oraşul în întâlniri simultane cu cititorii studenţi şi elevi. La: Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism al UBB, Colegiile/Liceele Bariţiu, Bălcescu, Coşbuc, Eminescu, Avram Iancu, Racoviţă, Şincai, Seminarul Teologic Ortodox, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”. Majoritatea profesorilor care au coordonat desanturile sunt membri ai Asociaţiei Naţionale a Profesorilor de Limba şi Literatura română (ANPRO), coordonată de Alina Pamfil şi Monica Onojescu. [...] Sosesc din toate părţile semnale excelente şi propuneri de reluare a desanturilor. De la ora 14,30, pe scena din Piaţa Unirii a Festivalului Internaţional de Carte Transilvania (aflat la a doua ediţie şi partener al FestLit), începe maratonul lansărilor de carte Scriitori pe scenă. Moderează Daniel Cristea-Enache, reuşind să transforme lanţul de lansări şi lecturi într-un spectacol viu, coerent, cu accente inspirat introduse, cu provocări discrete. Evoluează pe scenă Gabriela Adameşteanu, Adrian Alui Gheorghe, Carmen Elena Andrei (cu o carte despre clujeanul Nicolae Balotă, de curând dispărut dintre noi), Gabriel Chifu, Dan Cristea, Mircea A. Diaconu, Traian Dobrinescu, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Horia Gârbea, Săluc Horvat, Ion Bogdan Lefter, Nicolae Leahu, Riri Manor, Angelo Mitchievici, Ioan Moldovan, Sebastian Reichmann, Peter Sragher, Victor Gh. Stan, Traian Ştef, Dumitru Ungureanu ş.a.

17,30 – Vernisajul Salonului de toamnă al scriitorilor plasticieni ai Filialei Cluj a USR. Lucrări de grafică, pictură, fotografie semnate de Elena Abrudan, Mariana Bojan, Florica Bud, Doina Cetea, Ion Cristofor, Constantin Cubleşan, Rodica Frenţiu, Maria Pal, Irina Petraş, Laura Poantă, Rodica Scutaru-Milaş, Aura Schussler, Flavia Teoc. Lansarea de carte Răzvan Voncu, O istorie literară a vinului în România e prefaţată de un poem „asortat” rostit de Horia Bădescu şi încheiată cu degustare de vinuri. Irina Petraş îl invită pe Ion Pop să extragă din pălăria lui Muri (Ion Mureşan) un nume de scriitor oaspete care să aibă dreptul de a alege o lucrare dintre cele expuse. Condiţia: prezenţa în sală a celui tras la sorţi. Angelo Mitchievici şi Iulian Boldea nu răspund la apel. Al treilea nume extras e cel al lui Răzvan Voncu. Acesta alege o lucrare de grafică a Laurei Poantă. Ora 18, 30 – se deschide festiv cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Carte Transilvania. Are loc momentul comun al decernării premiilor celor două Festivaluri. Marele Premiu FestLit 2014 revine scriitorului Gabriel Chifu pentru romanul Punct şi de la capăt (Polirom, 2014). Marele Premiu FICT, lui Antonio Lobo Antunes. Pentru marele premiu FestLit a deliberat un juriu alcătuit din Dan Cristea, preşedinte, Gabriel Coşoveanu, Mircea A. Diaconu, Nicolae Leahu, Mircea Mihăieş, Irina Petraş, Răzvan Voncu, membri. Ei au avut de ales dintre cele 20 de nominalizări făcute de filiale şi anunţate în presă la mijlocul lui septembrie. Prin punctări succesive, concentrice şi minuţios contabilizate, juriul a stabilit finaliştii: Gabriel Chifu şi Gabriela Adameşteanu (Anii romantici). Votul final l-a desemnat câştigător pe cel dintâi. Juriul a hotărât ca, la fiecare ediţie, să se acorde şi Trofeul Columb (lucrare a sculptorului Mircea Mocanu) pentru perspectivă inedită, înnoitoare. Trofeul primei ediţii a revenit clujeanului Ştefan Borbély pentru volumul Civilizaţii de sticlă.Utopie, distopie, urbanism (Editura Limes, 2013). FICT a acordat şi el un trofeu (cu acelaşi autor), pentru traducere, lui Dinu Flămând. Se află deja în lucru un Caiet-album al primei ediţii, bun prilej de evaluare a reuşitelor şi de meditat la îmbunătăţiri pentru ediţiile viitoare.



Daniel Cristea-Enache, Două festivaluri şi o propunere

Observator Cultural, 17 oct. 2014: Există un discurs dominant, apocaliptic sau numai prăpăstios, în legătură cu neputinţa ori netemeinicia naţională în a construi ceva. Şi cu cît (zice-se) praful se alege de toate întreprinderile noastre, de proiectele lichidate în faşă şi iniţiativele moarte în fază de proiect, cu atît discursul acesta are mai multă vioiciune stilistică, într-un raport invers proporţional cu realităţile la care pretinde a se referi. Dimpotrivă, cînd vedem în jurul nostru lucruri care funcţionează – totuşi – bine, cînd urmărim proiecte materializate instituţional şi avînd deja continuitate, discursul cu pricina devine plictisit şi plictisitor, tern şi posac. Nu spun că nu mai avem capacitatea de a ne bucura de lucrurile frumoase pe care le vedem în jur (aş aluneca în a doua categorie), ci doar că trebuie să privim cu unele precauţii critice modul în care realitatea culturală şi artistică este, azi, procesată ca informaţie şi livrată publicului. Adevărul factual este că, în România lui 2014, dincolo de campania electorală şi de mizeria colectată şi revărsată prin aceasta, au avut loc două Festivaluri literare, unul la Iaşi, celălalt la Cluj. Participînd la ambele, ca invitat, aş vrea să mulţumesc şi public organizatorilor, cu echipele lor: triumviratului Dan Lungu-Lucian Dan Teodorovici-Florin Lăzărescu de la FILIT şi binomului Irina Petraş-Gabriel Chifu de la FestLit/ USR. E vorba, iată, de patru scriitori şi de un critic şi istoric literar care s-au gîndit nu numai la proiectele personale, ci şi la cele de breaslă, şi nu numai la opera lor, ci şi la punerea în valoare a scrisului colegilor. Fără această generozitate, nici o instituţie culturală în România n-ar putea fi condusă de un om de cultură, iar artiştii şi specialiştii din interiorul cîmpului cultural ar fi obligaţi să figureze în planurile, inevitabil diletante, ale unor „manageri“ lipsiţi de corecta reprezentare a culturii naţionale. Managementul este important, astfel că managerul trebuie fie să cunoască foarte bine domeniul, fie să apeleze la specialişti omologaţi, apţi să gireze proiecte instituţionale pe fiecare „ramură“. În cazul FILIT Iaşi şi FestLit Cluj, cei cinci colegi ai noştri nu mai aveau a demonstra că sînt specialişti, ei fiind; demonstraţia de făcut era aceea că ei sînt şi buni manageri. Toată lumea a lăudat deja organizarea de la FILIT, aşa că nu am de adăugat decît că şi cea de la FestLit a fost impecabilă. Mese rotunde, dezbateri, colocvii, lansări, desant în licee şi facultăţi, ceremonii de premiere, vernisaje – paleta manifestărilor a fost largă şi a presupus un efort organizaţional susţinut şi o coordonare „în teren“ exemplară. Cu scriitorii nu-i foarte uşor de lucrat întotdeauna: X întîrzie, Y peripatetizează, Z dă de zor autografe, dar nu în locul unde era anunţat… Recitind memoriile lui Lovinescu, vom înţelege mai bine că scriitorul este o fiinţă minunat de atipică, şi cu cît e mai bun, cu atît iese mai lesne dintr-un program (ori intră cu dificultăţi în el). Însă programele şi proiectele instituţionale cu scriitori sînt esenţiale, pentru că munca scriitorului şi rezultatele acesteia, cărţile, dau sens activităţilor noastre: de critici şi istorici literari, traducători, profesori de literatură, editori, agenţi (nu secreţi), jurnalişti culturali… Fără operele scriitorilor, ne-am reprofila cu toţii; astfel că, măcar din pragmatism, dacă nu din solidaritate reală, vom oferi şi noi ceva autorilor datorită cărora activităţile noastre se pot desfăşura. Aş spune că FILIT şi FestLit au oferit scriitorilor ceea ce mai toţi ştiam că este obligatoriu să le oferim: un spaţiu (două) în care, măcar o dată pe an, importanţa scriitorului într-o cultură şi într-o societate să se vadă. Scriitorul generic a fost urcat pe scena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“, la Iaşi, sau pe scena din Piaţa Unirii, la Cluj, ca un star (şi acum, fără supărare, într-o ţară în care este star Pepe, nu ar putea fi star şi Cărtărescu? ne-ar mîhni atît de tare asta?); a fost invitat în aule, amfiteatre, săli mari pline de elevi şi studenţi; a fost intervievat, fotografiat; a fost tratat nu numai cu atenţia cuvenită, ci şi cu admiraţia pe care opera lui o îndreptăţeşte. Atît de admiraţi au fost scriitorii noştri la Iaşi şi Cluj, încît pînă şi criticii literari, specimene de regulă mai antipatizate, au intrat în unda interesului public. Şi încă cum! La Literele clujene, am putut vedea în direct cum Nicolae Manolescu a sedus un amfiteatru de studenţi şi cum, la final, s-a făcut coadă pentru autografe de la marele critic. Nu altfel au stat lucrurile la Colegiul Naţional din Iaşi, unde elevii stăteau pe două rînduri, cu cărţi de Radu Aldulescu şi Vasile Ernu întinse, cu emoţie, autorilor. E ceva mai frumos decît asemenea secvenţe?

Poate că lucrul cel mai important care s-a petrecut şi la FILIT Iaşi, şi la FestLit Cluj, a fost întîlnirea substanţială între lumea şcolii şi lumea literelor. Cel puţin mie, interesat şi preocupat de ambele, mi se pare că publicul de mîine este format din elevii şi studenţii de astăzi – şi că de felul în care ştim să ne deschidem faţă de ei depinde însăşi platforma de viitor pentru literatura română. Aceşti elevi şi studenţi, adolescenţi ori tineri aflaţi la vîrsta formării, sînt cititoarele şi cititorii literaturii române de azi şi dintotdeauna; şi dacă pe ei îi dezamăgim (din indiferenţă, din egoism, din meschine calcule extraliterare, prin comportamente deviante în spaţiul public, prin lipsa unei solidarităţi de breaslă, prin absenţa empatiei faţă de cei ce ar avea nevoie de ajutorul nostru, prin infestarea ideologică a gratuităţii artistice, prin interesul vădit pentru funcţii, bani şi onoruri şi dezinteresul, la fel de evident, faţă de munca literară şi performanţa intelectuală a altora), noi vom pierde. Îi vom pierde pe ei – iar ei nu vor avea sentimentul că, ne(mai)citindu-ne, ar pierde ceva. Scriitorul bun şi profesorul de elită formează în egală măsură acest public de azi şi de mîine. Şi dacă fără scriitor toate activităţile noastre şi-ar pierde sensul, fără profesor şi fără şcoală am fi cu toţii nişte analfabeţi, fie şi cu diplome, avînd dificultăţi mari la conjugarea unui verb (dar – e adevărat – nici o problemă în a ocupa varii funcţii publice). Prin urmare, această categorie defavorizată şi discriminată în societatea românească, profesorul obligat să trăiască dintr-un salariu de mizerie, fiindcă la alcătuirea bugetului nu se ţine cont de prevederile legii, susţine întreg edificiul literaturii ce se scrie azi, prin chiar faptul că el formează publicul care o va citi. Şi dacă Maiorescu deplîngea, pe drept cuvînt, soarta ţăranului român, pe a cărui sudoare s-au făcut în istorie atîtea banchete, gale, recepţii simandicoase, nu trebuie să fii neapărat Maiorescu pentru ca, în România anului 2014, la şapte ani de la intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, să vezi ce înseamnă subfinanţarea învăţămîntului public – şi ce efecte va avea ea, pe termen mediu şi lung. E motivul pentru care îmi îngădui să fac o propunere instituţiilor noastre culturale interesate de ce se întîmplă, astăzi, în literatura română. Invitaţi-i pe scriitorii noştri în şcoli, să-şi vadă viitorul în ochi; şi acordaţi profesorilor de limba şi literatura română consideraţia şi preţuirea pe care ei, ca formatori, o merită cu prisosinţă. Aplicaţi ceea ce am văzut la FILIT şi la FestLit nu doar o dată pe an, ca o excepţie, ca un program ieşit din cotidianul şcolarizării - ci ca parte integrantă a educaţiei, prin asocierea cu Ministerul de profil. Dacă s-a putut la FILIT şi la FestLit, iar rezultatele s-au văzut imediat – de ce nu s-ar putea în fiecare centru din România? Cine şi cum ne împiedică să deschidem lumea literelor româneşti către lumea şcolii româneşti şi lumea tinerilor de azi către lumile ficţionale ale scriitorilor noştri? Din punctul meu de vedere, aceasta ar fi o prioritate naţional-societală, pentru că miza este una transpersonală şi chiar transpartinică. Ceea ce am văzut la FILIT şi la FestLit n-ar trebui, cred, cotat şi interpretat ca fiind ceva exotic, excentric, nemaiîntîlnit. Ar trebui, dimpotrivă, să vedem cît mai frecvent aşa ceva, fiindcă aceasta este (am merita să fie) normalitatea. Aud deja obiecţiile partizanilor rating-ului cu orice preţ şi ai tabloidizării spaţiului public: cultură cu forţa? educaţie cu forţa? Mă bucur să le preîntîmpin: nu, cultură cu instituţiile culturale şi educaţie cu Ministerul Educaţiei. Cultura cu instituţiile culturale asociate cu Ministerul Educaţiei egal educaţie. Educaţia cu Ministerul Educaţiei Naţionale asociat cu instituţiile culturale egal cultură. Dar nu-i nici o dramă, aici, pentru filozofii tabloidelor, cum n-a fost nici la FILIT Iaşi, nici la FestLit Cluj. Le rămîn tabloidele...



Ioan Groşan: În condiţiile actualei catastrofale difuzări de carte şi reviste de literatură, un asemenea Festival Naţional de Literatură cum a fost cel găzduit de Cluj nu poate fi decât benefic. De altfel, lucru ştiut de toată lumea, este unul din puţinele prilejuri ca scriitorii să se întâlnească între ei, să afle ce-au mai scris, să aibă întâlniri cu un public din ce în ce mai puţin numeros. Şi, în opinia mea, cel mai important lucru cu această ocazie a fost ideea organizatorilor ca toţi poeţii, prozatorii şi criticii prezenţi să meargă în unităţile de învăţământ clujene la nivel de gimnaziu, liceu, facultate pentru a se întâlni "în carne şi oase" cu posibilii lor cititori aflaţi încă pe băncile şcolii. Într-o companie absolut onorantă pentru mine (traducătoarea Irina Horea, eseistul şi istoricul literar Mircea Muthu, criticul Radu Voinescu, prozatorul Alexandru Vlad şi poeţii Hanna Bota, Radu Văcărescu şi Ion Mureşan), am avut bucuria, încântarea de fapt, de a vedea lumina de pe feţele şi din ochii elevilor pasionaţi de literatură de la un liceu de elită al Clujului, "Gh. Şincai" (100% promovabilitate la bacalaureat, probabil spre stupoarea diverşilor miniştri ai învăţământului!...), de a asculta şi a răspunde întrebărilor lor inteligente, de a ne observa, de fapt, posteritatea noastră imediată. Pentru asta mulţumesc Filialei USR Cluj, Irinei Petraş, ale cărei eforturi giganteşti dublate de o impecabilă generozitate n-au fost poate, uneori, apreciate cum se cuvine de unii.

Viaţă lungă Festivalului!



Marian Drăghici, Viaţa Românească, oct. 2014: „FestLit îşi propune să contribuie substanţial la îmbunătăţirea imaginii scriitorului în cetate, la o mai bună cunoaştere şi apreciere a literaturii române contemporane, la diversificarea mijoacelor şi metodelor de promovare a lecturii”, scrie, între altele, reporterul României literare (nr. 43), pe marginea primei ediţii a Festivalului Naţional de Literatură de la Cluj, din 5-7 octombrie curent. Aşa e, am fost acolo în acele superbe, luminoase, zile de toamnă şi, dacă cineva mă întreabă, pot declara convins ca fiind împlinite, la măsura ediţiei inaugurale, dezideratele scrise mai sus. FestLit, iniţiat de USR şi organizat de Filiala sa clujeană, a prilejuit – pe lângă lecturi publice, lansări de carte, „vizionarea” unui ritual doctoral Honoris Causa, un periplu ghidat prin măreaţa urbe, un colocviu pe tema revistelor literare „de azi pentru mâine”, acordarea unui important premiu –, a prilejuit, spun, ceea ce tot România literară numeşte „marele desant scriitoricesc”, o „împânzire” a oraşului de către cei peste o sută de scriitori invitaţi, în întâlniri cu studenţi şi elevi, la Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism al Universităţii Babeş-Bolyai, Colegiile/Liceele Bariţiu, Bălcescu, Coşbuc, Eminescu, Avram Iancu, Racoviţă, Şincai, Seminarul Teologic Ortodox, Biblioteca judeţeană „Octavian Goga”.

Bun, de aici, cu voia cititorului, cum vine vorba, îmi iau riscul desprinderii de documentarul României literare, excelent informat, pe care îl puteţi lesne accesa – ca şi interviul Irinei Petraş, din acelaşi număr –, pentru o relatare pe cont propriu, strict subiectivă. Aşa cum am spus, cu emoţii disproporţionate fireşte, la „şezătoarea” numită Rondul poeţilor din Sala Tonitza a Muzeului de Artă, în faţa unei distinse asistenţe – tema aceasta, a semnificaţiei Clujului cultural în viaţa şi scrisul nostru, se insinua (plutea în aer), cu precădere, la a fi propusă invitaţilor la festival, aşa că am abordat-o oarecum intempestiv, natural, spontan –, pentru mine, ca poet şi redactor de publicaţie literară, Clujul este/a fost important, 1) prin excelentul profesor de română din liceu ce mi l-a dat, regretatul Ion Cănăvoiu, şcolit la filologia UBB, şi 2) prin revista Steaua, înainte de Echinox, de prieteniile cu echinoxiştii. Ion Cănăvoiu, coleg cu Ana Blandiana şi Ion Alexandru din câte ştiu, nu fusese un fitecine nici în facultate, iar ca dascăl a strălucit – Nicolae Prelipceanu şi-l aminteşte destul de bine, din studenţie. În ce priveşte Steaua, aveam, cred, 17 ani când, deschizând prima oară revista clujeană, am fost pur şi simplu fermecat: nu mai văzusem ceva atât de frumos, de o distincţie grafică –, aveam să înţeleg mai târziu, prin comparaţie cu alte publicaţii – ieşită din comun, chiar inegalabilă! După Steaua, care – sub impactul imaginii, la urmă fuse cuvântul –, mi-a devenit pe loc revistă pentru minte, inimă şi literatură, nu am mai putut suporta, decât cu greu, să citesc o publicaţie periodică, sau o carte, prost paginată – şi asta contează enorm în formarea cuiva care urma să trăiască o mare parte din viaţă printre reviste şi cărţi. Acelei îndrăgostiri post-adolescentine pentru Steaua, Steaua i-a răspuns, prin Teohar Mihadaş, cu deschidere, cu dragoste. La Steaua am debutat, în decembrie 1972, de la Steaua m-am bucurat de primul premiu important pentru mine, la Lancrăm, în 1980 – înmânat de Ion Mircea, fiindcă Aurel Şorobetea nu putuse ajunge. Nu numaidecât poeţii Stelei mă atrăseseră la Steaua, atunci, la începutul anilor 70 – fascinaţia asta, de la distanţă, destinul meu o rezervase, şi bine făcuse, primilor aezi echinoxişti – , cât elevaţia plastică de clasă europeană aş zice acum, marca Bour. Când deschideam revista, lunar – prima oară glonţ la „pagina cu tabloul”! – extazul era gata. Pentru cine nu ştie, pe o pagină albă, nesfârşit albă, era imprimat un poem-negru, de regulă foarte bun, iar în contrapagina şi ea nesfârşit de albă veghea prinsă – abţibild cuminte, sub dimensiunile cărţii poştale –, ca o lanternă magică, reproducerea unei lucrări plastice, a unui „tablou”. Combinaţie-compoziţie plastică-poetică într-adevăr de vis... Spunând (aproximativ) acestea, acolo, în Sala Tonitza, la „şezătoarea” doamnei Irina Petraş, am rugat să i se transmită maestrului toată recunoştinţa pentru efectul formativ prin eleganţa grafică a Stelei. A doua zi, dragul de Virgil Mihaiu, în Aula Magna a UBB, mi-a făcut cunoştinţă cu dl OB.Sta în bancă, micuţ, distins-anonim, şi asculta. Ne-am strâns mâna în tăcere, şi-atât. Nu puteam vorbi, întârziasem, Steaua deja începuse să fie sărbătorită pentru 65 de ani de existenţă, în liniştea aulică Aurel Rău citea amplu, aşezat, la microfon, istoria detaliată a revistei – suna impresionant! –, Adrian Popescu a preluat, la timpul său, prezentând pe larg, cu acribie, personalitatea fondatorului A.E.Baconsky şi pe cea a continuatorului, aflat de faţă în persoana domnului Rău. Prin ce se distinsese Steaua în glorioasa ei existenţă, în opinia lucrătorilor ei? Prin poezie şi traduceri, a spus şi a subliniat, perfect îndreptăţit, redactorul şef actual. Despre aristocratica ţinută grafică, despre maestrul OB, o singură referinţă, succintă, volatilă, un abur de părere. Mi s-a strâns, puţin, inima. Da, stimată Irina Petraş, la asta este bun un festival.

Trebuia să se facă FestLit, unul ca mine să ajungă la Cluj, să-i strângă mâna celui ce a contribuit imens, prin harul său plastic, la construcţia unei mari reviste de care să se îndrăgostească, şi să-şi dorească arzător să publice în ea, poeţii.

La mulţi ani, cu Steaua cu tot, domnule Octavian Bour! Bref, strângerea mâinii dlui OB, periplul ghidat de istoricul Lukács József, competent şi afabil, desantarea, alături de poeţi unul şi unul, la Seminarul Teologic Ortodox, lansarea cărţii-eveniment a lui Răzvan Voncu, despre vin, cu un pahar de vin în mână, şi împrejurarea, memorabilă, că în aceeaşi seară finală, extrem de friguroasă, am tremurat alături de prietenul meu Gabriel Chifu când i s-a decernat Marele Premiu FestLit 2014 pentru formidabilul său roman Punct şi de la capăt, sunt tot atâtea motive să declar cu mâna pe inimă, dacă sunt întrebat, că, da, festivalul clujean, ediţia inaugurală, şi-a împlinit cu vârf şi îndesat dezideratele citate la începutul acestui articol. La toate, se cade să adaug bomboana de pe tort, voroava cea de suflet întăritorare şi zăpăcitoare de ficat, la ceas târziu în noapte, cu admirabilul Ioan Moldovan, „baciul” înhămat a prepara prin vreme, la orice oră, aniversarea 150 a Familiei orădene de la anul în iunie, noi întreţinându-ne cum puteam printre râsete, „cuţite şi pahare”, pe fondul sau/şi în siajul unui recital ludic Ioan Groşan de nopţi mari. Mulţumesc, Irina Petraş! Mulţumesc, Cluj!



Liviu Ioan Stoiciu: Primul Festival Naţional de Literatură, iniţiat de USR (în revista Argeş): A apărut un Festival Naţional de literatură, iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România (USR) şi organizat de Filiala Cluj a USR (preşedinte, Irina Petraş). Mai exact, acest festival e proiectul lui Gabriel Chifu, vicepreşedintele USR, el a inventat şi turnirule de poezie. Interesant, sunt implicate filialele USR şi la turnirule de poezie (derulate în străinătate, cu participări după criterii care mie îmi scapă). La Festivalul Naţional au participat toate filialele (s-a anunţat că sunt 20), cu preşedinţii lor, iniţial am crezut că la Cluj-Napoca va avea loc şi o şedinţă de Consiliu al USR (preşedinţii filialelor fiind membri ai acestui consiliu; a avut loc numai o şedinţă de comitet director). Într-un fel, la festivalul naţional de la Cluj s-a reunit aproape „toată floarea cea vestită” a conducerii USR (şi a conducerii revistelor USR). Nu i-am văzut pe preşedinţii filialelor Sibiu (Rita Chirian), Bacău (Calistrat Costin, bolnav), Arad (Vasile Dan), Timişoara (Cornel Ungureanu; a venit Mircea Mihăieş, directorul revistei Orizont), Tg. Mureş (Marko Bela) sau Chişinău (Leo Butnaru; în schimb au sosit de la Chişinău preşedintele Uniunii Scriitorilor din „Republica Moldova”, Arcadie Suceveanu, însoţit de secretarul lui, N. Spătaru). Nu i-am văzut pe redactorii-şefi ai revistelor USR: Viaţa Românească (N. Prelipceanu) şi Apostrof (Marta Petreu, amândoi invitaţi la FILIT Iaşi) sau Vatra (Virgil Podoabă). Festivalul Naţional a avut, în subsidiar, şi rolul de a solidariza (sau a socializa, a reuni) structurile USR. Două zile le-am petrecut pe drumul de dus şi de întors (4 şi 8 octombrie), trei zile am participat la programul acestui festival naţional de la Cluj-Napoca. Faptul că organizatorii n-au asigurat şi decontul călătoriei până la Cluj-Napoca, a obligat scriitorii invitaţi din Bucureşti să vină „la grămadă”, cu un microbuz închiriat (e adevărat, au venit şi scriitori din Bucureşti cu trenul sau avionul sau cu maşina personală sau a USR, găsind înţelegere; Dan Mircea Cipariu, preşedintele Filialei Poezie a USR Bucureşti, a venit de la Viena, în ultima zi a festivalului; au fost şi scriitori care au venit de la Iaşi, de la FILIT, de exemplu cei din conducerea operativă a USR, sau Ion Bogdan Lefter). Eu am venit din Bucureşti la Cluj-Napoca în microbuz, am găsit loc în faţă (având „rău de maşină”; e culmea, când conduc eu maşina nu am acest rău; la întoarcere, a descoperit că are „rău de maşină” Radu Voinescu, preşedintele Filialei Critică a USR Bucureşti, stând mai în spate) şi am admirat îndemânarea şoferului. După nouă ore s-a ajuns la Hotelul Victoria, unde am fost toţi cazaţi. La dus s-a mâncat (a plătit fiecare din buzunar, după dorinţă) la Sibiu, în centru, la întoarcere, pe Valea Oltului, la pensiunea „Balta Verde”. În microbuz, să văd dacă-mi amintesc, erau Aurel Maria Baros, preşedintele Filialei Proză, Horia Gârbea, preşedintele Filialei Dramaturgie, Victor Gh. Stan, preşedintele Filialei Literatură pentru Copii, N. Oprea (luat şi lăsat la întoarcere lângă Piteşti), preşedintele Filialei USR Piteşti, Corneliu Antoniu, preşedintele Filialei USR Sud Est Galaţi-Brăila, apoi Dan Cristea, director revista Luceafărul de dimineaţă, Marian Drăghici, adjunct la Viaţa Românească, Sebastian Reichmann, Riri Manor din Israel, Răzvan Voncu, D. Ungureanu; Peter Sragher, preşedintele Filialei Traduceri a venit cu trenul; la întoarcere a avenit cu microbuzul şi Ioan Groşan). Organizatorii Festivalului naţional (Irina Petraş, secondată de Doina Cetea; moderatori au fost Ruxandra Cesereanu, Daniel Cristea Enache; ghid prin Cluj-Napoca – Lukács József) au fost admirabili. Mapa Festivalului, predată fiecărui participant, a fost şi ea o probă de generozitate (invidiez setul „Rondul poeţilor”, editat de Eikon, cu cărţi poştale cu poeme ale clujenilor însoţite de picturi din Muzeul de Artă clujean, muzeu cu lucrări de vis). Duminică, 5 octombrie, s-a deschis Festivalul Naţional de Literatură, la Muzeul de Artă – Irina Petraş a anunţat că sunt 100 de invitaţi. Primarul Emil Boc a amintit că municipiul lui e în competiţie pentru obţinerea titulaturii de Capitală culturală europeană. N. Manolescu, preşedintele USR, a făcut apel la ministrul Educaţiei să reintroducă limba latină în liceu şi a cerut scriitorilor să fie şi luptători, nu numai lucrători (a amintit şi de legea finanţării revistelor literare, care nu e votată de Camera Deputaţilor, după ce a fost votată de Senat, fiindcă parlamentarii sunt în vacanţă electorală; aminteşte de faptul că parlamentarii-scriitori Traian Dobrinescu şi Varujan Vosganian s-au zbătut şi pentru schimbarea legii timbrului literar) şi s-a întrebat: ce-ar fi literatura română fără reviste? „Eu mă informez din revistele literare, ar fi o nenorocire fără ele, niciodată nu s-a făcut literatură fără reviste”. A amintit de faptul că rar se mai fac noi achiziţii de cărţi la bibliotecile publice, că o carte costă cât un kil de telemea sau un pachet de ţigări – şi că (o spune cu sinceritate N. Manolescu) criticii nu mai citesc. A urmat un recital de poezie selectiv (Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Horia Gârbea, Arcadie Suceveanu, LIS, Ioan Moldovan, Gellu Dorian, Ion Pop, Riri Manor, C.M. Spiridon, Adrian Alui Gheorghe, Sebastian Reichmann, Corneliu Antoniu, Dinu Flămând, Peter Sragher, Traian Ştef, Jean Radu Văcărescu, Horia Bădescu, Victor V. Stan, Marian Drăghici, împănat cu impresii ale unor critici prezenţi – Dan Cristea, V.S. Dâncu, Mircea A. Diaconu). După-amiază, la Cazinou, în Parcul Central, a continuat recitalul scriitorilor prezenţi (nu le-am mai notat numele la toţi, pe mulţi necunoscându-i; între cei ce au citit la început: Gabriela Adameşteanu, N. Leahu, Gh. Schwartz, Petre Tănăsoaica, N. Spătaru, Mariana Bojan, Alexandru Vlad, Vasile Igna, Doina Cetea, G. Vulturescu, Radu Mareş, Ioan Matiuţ, Ioan Nistor, Marcel Mureşanu, Adrian Popescu, Hanna Bota, Ion Cristofor, Mircea Muthu, Ioan Pintea) şi impresiile criticilor prezenţi (preşedinţi de filiale: Gabriel Coşoveanu la Craiova, Angelo Mitchievici la Constanţa, Adrian Lesenciuc la Braşov; apoi Răzvan Voncu, Radu Voinescu, Ştefan Borbely). Curioasă discreţia lui Ion Mureşan. De afară s-au mutat înlăuntru, în Cazinou, unde eu n-am mai intrat. În orice caz, i-am văzut printre noi şi pe distinsele Irina Horea şi Silvia Kerim. Pe Minerva Chira (o pasionată originală, îi place să stea printre scriitori; şi-a plătit camera la hotel, să fie prezentă la acest festival), N. Pădureanu, de la Craiova, Florica Bud, Mircea Popa, Constantin Cubleşan, Al. Zotta, Al. Jurcan, Constantina Buleu sau Eugen Cojocaru… Luni, 6 octombrie, „Festivitatea Lobo Antunes (Aula Magna a UBB)”, la care n-am participat – eu am ales „plimbarea prin Clujul vechi”, ghid: Lukács József (istoria Clujului e fascinantă, mai ales la nivel etnic şi al construcţiilor lăsate de confesiunile religioase). După-amiază, de la ora 16, în aceeaşi aulă a Universităţii Babeş-Bolyai, colocviul „Revistele literare de azi pentru mâine”, care a început cu „Momente aniversare”: Steaua 65, cu Adrian Popescu şi Aurel Rău (cu o neobişnuită ridicare în slăvi a lui A.E. Baconky; „gloria Stelei o face poezia – mai puţin avangarda”; textele lor aniversare citite au ocupat tot timpul, punând la încercare răbdarea celor prezenţi); Apostrof, Poesis, Euphorion 25, cu o scrisorică trimisă de Marta Petreu (şi citită de Lukács József; a amintit de „conştiinţa de sine critică a literaturii noastre”, recunoscută în revista sa), George Vulturescu („la Satu Mare nu s-a născut nici un poet, provincia e nămoloasă”), Dumitru Chioaru („279 de numere tematice, revista Euphorion a apărut o dată cu Contrapunct şi Intreval”). Irina Petraş a subliniat că „Almanahul literar” se confundă cu Filiala din Cluj a USR – şi a înmânat diplome revistelor aniversate. Studenţii au fost invitaţi să iasă din Aulă. După care N. Manolescu a ţinut un discurs („s-ar putea să avem reviste pe alt format decât pe hârtie, dar nu cred că se va renunţa la formatul pe hârtie; audiovizualul nu vrea să audă de literatură, deşi prin literatură se poate unifica mentalitatea, ideea de solidaritate şi respect reciproc; degeaba e literatura tolerantă, au apărut tăietorii de capete; altfel, e un teritoriu neconcurenţial la reviste, efortul de a le scoate e enorm, n-avem centre de difuzare, nici hoţi de tablouri n-avem, fiindcă n-avem piaţă; eu nu iubesc deloc internetul, fiindcă n-are spirit critic”), în care a tras şi concluziile festivalului („să menţinem o stare de spirit voioasă, într-o societate a urii; literatura nu e un bun de piaţă, ci o valoare; prestigiul scriitorilor a scăzut, ideea de vizibilitate? Cine-i cunoaşte pe scriitori? Ce mai e şi asta, literatură? Trebuie să ridicăm nivelul literaturii, trebuie să facem şi noi, cei de azi, un canon”). Dar revistele se citesc şi în format electronic, a atras atenţia moderatorul Ruxandra Cesereanu. A vorbit şi Traian Dobrinescu: „sunt de 20 de ani liberal, legea finanţării revistelor va prinde bugetul ţării pe anul viitor, de la 1 ianuarie 2015 va fi aplicată; va fi funcţională şi legea timbrului”. Membrii Comitetului Director al USR au ieşit din sală (ei sunt în mare parte şi directori de reviste –­ România literară, Convorbiri literare, Orizont, Steaua). Motiv să fie închisă dezbaterea – deşi în sală, în afara celor pomeniţi, erau reprezentanţi de la revistele Tribuna (Claudiu Groza, Ioan Pavel Azap), Echinox, Helikon, Mişcarea literară (Olimpiu Nuşfelean), Nord literar (Săluc Horvat), Caiete Silvane (Daniel Săuca), Familia (Traian Ştef, în afara directorului Ioan Moldovan), Discobolul (Virgil Todeasă, directorul Aurel Pantea, care e şi preşedintele Filialei Alba a USR), Conta (Adrian Alui Gheorghe)... În Aulă l-am văzut şi pe Alex Goldiş. Din păcate sunt mulţi alţi scriitori prezenţi, pe care eu nu-i cunosc (în lista oficială, la participanţi erau şi Elena Abrudan, Ioana Bot, Corin Braga, Dumitru Cerna, Florina Ilis, Laszlo Alexandru, Gabriela Lungu, Rodica Marian, N. Mocanu, Ioan Pop-Curşeu, Ilie Rad, Călin Teutişan, Sanda Tomescu-Baciu, Mircea Vaida-Voevod). I-am văzut şi pe Ovidiu Pecican, Vasile Gogea (intrigat că n-a fost invitat la acest festival naţional de literatură; era în schimb invitat la Festivalul internaţional de Carte), Mircea Măluţ, Maria Pal, Ioan Cristescu, Pavel Şuşară, G. Volceanov. Marţi, 7 octombrie 2014, în a treia zi de festival, „desant scriitoricesc” la facultăţi şi licee (repartizarea a fost făcută de organizatori) – eu, la Liceul „N. Bălcescu” (la o sală de festivităţi plină, cu elevi care intrau şi ieşeau tot timpul), cu Mircea Petean (moderator: „suntem mai multe generaţii aici”), Ştefan Borbely („în Cluj sunt 300 de scriitori vii”), Horia Gârbea („autorul e determinat, degeaba se crede Dumnezeu, poezia e o răbufnire”), Adrian Lesenciuc (e militar, mă mir), Constantina Raveca Buleu (despre ezoterismul românesc), Riri Sylvia Manor („după 40 de ani scriu în limba română”) şi Mariana Gorczyca („eu primesc mesaje, sunt captată la altă dimensiune”). Plus Andreea Hedeş, poetă din Cluj. Fiecare s-a dat în spectacol după propria voinţă, prezentându-şi biografia, citind poezie sau proză sau conferenţiind. „Aveţi grijă că LIS ţine un jurnal”, spune Mircea Petean (patronul editurii Limes, care mai mult locuieşte în Italia). O profesoară (gazdă nouă, acum) a atras atenţia elevilor: „Aveţi scriitori adevăraţi de faţă, adică vii”! Au urmat, de la ora 14,30 la 17,30 în Piaţa Unirii – la statuia lui Matei Corvin, „Scriitori pe scenă”: lansări de carte-maraton pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania (între ele, Răzvan Voncu, cu „O istorie literară a vinului în Români”, s-a lăsat cu o degustare de vinuri). Aici s-a vernisat şi Salonul de toamnă al scriitorilor plasticieni ai Filialei Cluj. În sfârşit, pe scena mare (când vremea se răcise simţitor şi ne-ar fi trebuit paltoane pe noi) s-au decernat Marele Premiu al FestLit Cluj 2014 (Gabriel Chifu, pentru romanul nu demult apărut, ”Punct şi de la capăt”) şi Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Carte Transilvania (Antonio Lobo Antunes, omagiat şi de Mircea Martin, venit de la Cluj, alături de Dinu Flămând, traducător sau de ambasadorul Portugaliei). A primit Premiul „Columb” (pentru noutatea perspectivei) şi Ştefan Borbely, pentru „Civilizaţii de sticlă”… Am revăzut Cluj-Napoca, senin. A fost o încântare să mă plimb de unul singur (eu n-am „simpatizat” cu nimeni îndeaproape) prin centrul municipiului, prin Parcul Central (în care cădeau castanele cu zgomot şi un tânăr cânta pe o bancă la „nu-ştiu-ce”, un instrument în formă de farfurie zburătoare), sau pe B-dul 21 Decembrie 1989, unde am citit pe pereţi, scris mare: „Afară cu FMI din ţară!” sau „Tu ce faci de Apocalipsă?”



Horia Gârbea, în Luceafărul: La finalul primului recital poetic, la deschiderea Festivalului Naţional de Litera tură de la Cluj, preşedinta filialei locale a Uniunii Scriitorilor şi principala organizatoare, doamna Irina Petraş, l-a rugat pe poe tul Horia Bădescu să recite cunoscutul său poem E toamnă nebun de frumoasă la Cluj pentru a îmblînzi zeităţile ce se îngrijesc de vreme. Ca urmare sau doar întîmplător, toate zilele Festivalului, dintre care ultima a coincis cu inaugurarea Tîrgului de Carte Transilvania (ediţia a doua, organizator Editura Eikon), au fost superbe, cu timp senin şi călduros, dar şi foarte reuşite prin conţinutul manifestărilor. Iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR, evenimentul a strîns reprezentanţi ai celor 20 de filiale ale Uniunii Scriitorilor. Parteneri ai Uniunii pentru această primă ediţie au fost Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai” prin Facultatea de Litere, Facultatea de Jurnalism FSPAC şi Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică, Festivalul Internaţional de Carte Transilvania, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga“ Cluj, Centrul de Cultură Urbană C a s i n o, Asociaţia Naţională a Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu”, Societatea Culturală Carpatica/Revista Oraşul, Teatrul de Păpuşi Puck. În prima zi, după deschiderea festivă şi Rondul de gală al scriitorilor invitaţi, la care au luat cuvîntul, alături de Irina Petraş, primarul Municipiului Cluj şi preşedintele Uniunii Scriitorilor, iar mulţi dintre poeţi au avut scurte momente lirice, participanţii au avut timp să intre în atmosferă, să schimbe cărţi şi idei, iar apoi s-au reunit la un nou recital public la Centrul de Cultură C a s i n o din Parcul Central, cu genericul Microfonul vă apar ţine. A doua zi, cei prezenţi au putut lua parte la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” scriitorului portughez Antonio Lobo Antunes sau la un tur al Clujului vechi, în care le-a fost ghid competent istoricul Lukács Jószef de la revista Apostrof. A urmat, în Aula Mag na a UBB, Colocviul Naţional Revistele literare de azi pentru mâine. Moderator a fost poeta Ruxandra Cesereanu. Momentele aniversare au cuprins sărbătorirea unor reviste importante din Ardeal şi Maramureş: Steaua − la 65 de ani de apariţie, Apostrof, Poesis, Euphorion − cîte 25 de ani. Partea festivă a fost emoţionantă şi suficient de extinsă pentru a nu mai lăsa loc unor intervenţii ale redactorilor-şefi ai publicaţiilor literare, prezenţi la manifestare. În cea de-a treia zi a festivalului, cei aproape 100 de scriitori, localnici şi din alte zone ale ţării, s-au împărţit în echipe care au realizat un „desant” literar în instituţii de învăţămînt ale Clujului, cu pledoarii pentru literatură şi recitaluri urmate de discuţii cu tinerii cititori. Facultatea de Litere a UBB, Departamentul de Jurnalism al UBB, Colegiile şi Liceele „G. Bariţiu”, „N. Bălcescu”, „G. Coşbuc”, „M. Eminescu”, „Avram Iancu”, „Racoviţă”, „Şincai”, Seminarul Teologic Ortodox, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, cu pledoarii pentru literatură şi recitaluri urmate de discuţii cu tinerii cititori, aceasta fiind probabil cea mai importantă manifestare a festivalului, prilejuind contactul direct între autori şi publicul juvenil. În seara acestei ultime zile, s-au produs lansări de carte pe scena Festivalului Interna ţional de Carte Transilvania. Răzvan Voncu şi-a lansat volumul O istorie literară a vinului în România, cu degustare de vinuri, odată cu vernisajul Salonului de toamnă al scriitorilor plasticieni ai Filialei Cluj a USR. Simultan, criticul Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor s-a întîlnit cu studenţii la Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică. Finalul Festivalului l-a constituit decernarea Marelui Premiu al Festivalului Internaţional de Carte Transilvania lui Antonio Lobo Antunes şi Marelui Premiu al FestLit Cluj 2014, scriitorului român Gabriel Chifu, pentru romanul său Punct şi de la capăt. Un premiu special al juriului a revenit eseistului Ştefan Borbély. […] La Salonul de toamnă al scriitorilor plasticieni au expus lucrări: Mariana Bojan, Flo - rica Bud, Doina Cetea, Ion Cristofor, Con s - tantin Cubleşan, Rodica Frenţiu, Maria Pal, Irina Petraş, Laura Poantă, Rodica Scutaru-Milaş. Juriul FestLit Cluj 2014 a fost compus din: Dan Cristea − preşedinte, Gabriel Coşoveanu, Mircea A. Diaconu, Nicolae Leahu, Mircea Mihăieş, Irina Petraş, Răzvan Voncu − membri. (H.G.)





Diana Dobocan, elevă, clasa a XI-a, Colegiul Naţional Emil Racoviţă: Marţi, 7 octombrie 2014 a însemnat pentru mine o întâlnire – aş spune „tangibilă” – cu o realitate pe care mi-aş dori-o, o realitate în care oamenii sunt cu adevărat vii şi nu joacă numai rolul vieţii ca nişte personaje. Definit astfel cu propriile mele cuvinte, Desantul scriitoricesc, având loc în cadrul primei ediţii a Festivalului Naţional de Literatură, şi-a întins firele într-atât încât am avut şi noi, elevii Colegiului Naţional Emil Racoviţă din Cluj-Napoca, plăcerea de a cunoaşte noi graniţe – în fapt nelimitate. Acestea ne-au fost revelate de către nouă dintre scriitorii contemporani, şi anume: Mircea Bârsilă, Ioana Bot, Gellu Dorian, Angelo Mitchievici, Ion Pop, Ioan Pop-Curşeu, Sebastian Reichmann, Arcadie Suceveanu şi Răzvan Voncu. Altfel spus, am reuşit să îmbrăţişez unele dintre cele mai frumoase cuvinte. După cum ne explica în introducere prozatorul Angelo Mitchievici, acest termen „desant”, care cu sensul său primar conduce spre ceva războinic, conturat de anxietate şi forţă, doreşte de fapt să sugereze un dialog în care noi să răspundem cu acţiuni de curaj, cu „directeţe”. De asemenea criticul literar menţionat anterior, deopotrivă cineast, mi-a dezvăluit nişte fragmente ale filmului încă necunoscute. Că partea de inefabil se realizează cel mai greu în film, că operaţiunea realmente magică este aceea de la montaj, că există un autor al filmului care asamblează, operând cu schimbări de unghiuri, că cele două medii, filmul şi romanul – care e precum o partitură muzicală – sunt două medii complet diferite din punct de vedere estetic. Scriitorul a continuat prin a ne ilustra o scurtă, dar totuşi „încăpătoare”, concepţie a sa despre lume, spunând că timpul „ar trebui” măsurat nu cu un scop aşa-zis util, ci cu un scop al delectării. Cred că cele câteva rânduri prezente aici, cioplite din vorbele ascultate au suficientă esenţă încât să arate şi altora plinătatea care se ascunde sub ochii noştri şi pe care o putem vedea numai dacă suntem deplin atenţi, dacă ştim să ascultăm şi să trăim – aceasta este impresia pe care Angelo Mitchievici mi-a lăsat-o mie şi de conştiinţa căreia voi continua să mă bucur, constatând că am învăţat ceva vital. În ora următoare domnul profesor Ion Pop, de la Facultatea de Litere din Cluj, ne-a vorbit despre o nouă faţadă a lumii – a noastră – ce implică o asumare a culturii, subiectul principal al discuţiei. Autor a mai multor volume de poezii, ne-a citit două din ele, printre care cea numită „Vers clasic”. Ţin minte reacţia mea după momentul lecturii, ţin minte că eram absorbită de felul în care îşi citea versurile – lăuntrice gânduri – cu o uşurinţă atât de mare şi fără nicio reţinere, cu toate că nu ne cunoştea, că eram mai mult sau mai puţin străini. Aceasta m-a frapat cel mai tare, faptul că nu ţinea cont de priviri care nu înţelegeau poate ceea ce el dorea să spună, că dânsul continua să-şi afirme cuvintele volubile pentru cei care aveau dorinţa de a asculta şi de a întelege. Cred că acele câteva minute nu o să rămână ca o amintire stocată în memorie, ci mai degrabă ca un fel tipic de sentiment, cum că există o aşa „nelimită”, un aşa larg spaţiu pentru a cunoaşte şi a şti. Am avut apoi ocazia de a sta de vorbă cu autorul cărţii intitulate „O istorie literară a vinului în România”, profesorul Răzvan Voncu, de la Facultatea de Litere din Bucureşti. Chiar din incipitul conversaţiei mi se păruse un om cu totul deosebit, pentru ca mai apoi, ascultându-l, să îmi confirm asta. Ne spusese că a face cultură e adevărata boemie, că totul este cultură, îndreptându-şi discursul către ceva mai informal, către ceea ce ne procupă pe majoritatea: construirea ţelurilor şi urmărirea lor, subliniind asta printr-o replică plină de înţeles, anume că să poţi să urmezi visul, nu să te laşi trăit de viaţă. Bineînţeles, probabil că mai auzisem sensul cuvintelor ăstora, dar nu spuse în felul în care încărcătura artistică o redimensionează pe cea dătătoare de impuls real, ceea ce acest scriitor făcuse de fapt. Mă regăseam în tot ce spunea, mai ales atunci când considera limbajul un vehicul al gândirii, adăugând că noi trăim într-o lume a semnelor. Ceea ce mi-a lăsat o impresie atât de concretă a fost felul în care mi-a vorbit, lăsând la o parte formalităţile şi orice prejudecăţi. Îmi amintesc şi că îmi spusese de muzică şi de modul în care aceasta se creează, totul cu o pasiune sinceră, astfel că acum percep altfel. Cred că această experienţă va fi mereu ca un impuls când voi derula anii, un impuls care, la fel ca acum, o să-mi ofere echilibrul de care am nevoie pentru a nu renunţa la idealuri şi pentru a crede cu tărie în conceptul filosofului René Descartes: Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum.



Ediţia a II-a

4-6 octombrie 2015

Între 4 şi 6 octombrie 2015, se desfăşoară cea de-a doua ediţie a Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj 2015. Iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR, evenimentul reuneşte în inima Transilvaniei reprezentanţi ai celor 20 de filiale ale Uniunii Scriitorilor. Timp de trei zile, Clujul va fi, din nou, capitala scrisului românesc. Programul cuprinde ronduri de gală ale scriitorilor, lecturi publice, simpozioane (anul acesta: Şcoala Ardeleană – începutul modernităţii româneşti şi Farmecul etimologiilor. Elogiu limbii române), un Desant scriitoricesc în facultăţi, colegii, licee, biblioteci, lansări de carte etc. Se va acorda Marele Premiu al Festivalului.

De anvergură naţională şi gândit ca manifestare deschisă spre marele public, FestLit Cluj speră să contribuie la îmbunătăţirea imaginii scriitorului în cetate, la o mai bună cunoaştere şi apreciere a literaturii române contemporane, la diversificarea mijloacelor şi metodelor de promovare a lecturii.

Printre oaspeţii acestei ediţii se numără: Nicolae Manolescu, Gabriela Adameşteanu, Adrian Alui Gheorghe, Radu F. Alexandru, Aurel Maria Baros, Mircea Braga, Rodica Braga, Leo Butnaru, Al. Cistelecan, Nicolae Corlat, Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Adi Cristi, Vasile Dan, Marius Dobrescu, Traian Dobrinescu, Gellu Dorian, Horia Gârbea, Ioan Holban, Ion Horea, Mircea M. Ionescu, Adrian Lesenciuc, Emil Lungeanu, Angelo Mitchievici, Ioan Moldovan, Eugeniu Nistor, Nicolae Oprea, Aurel Pantea, Antonio Patraş, Emilian Galaicu-Păun, Ioan Es. Pop, Nicolae Prelipceanu, Cassian Maria Spiridon, Peter Sragher, Victor Gh. Stan, Lucian-Vasile Szabo, Traian Ştef, Petre Tănăsoaica, Cornel Mihai Ungureanu, Cornel Ungureanu, Răzvan Voncu, Ionuţ Vulpescu, Mihai Zamfir.

Ei vor fi însoţiţi la Desant de scriitori membri ai Filialei clujene a USR. Întâlnirile cu studenţii şi elevii vor avea loc la Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică, Departamentul de Jurnalism al UBB, la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, în liceele şi colegiile Clujului: G. Bariţiu, N. Bălcescu, G. Coşbuc, M. Eminescu, Avram Iancu, Romulus Ladea, Gheorghe Lazăr, E. Racoviţă, Gh. Şincai, şi la Seminarul Teologic Ortodox.

Juriul FestLit Cluj 2015, alcătuit dinGabriel Coşoveanu, Daniel Cristea-Enache, Emilian Galaicu-Păun,Ioan Holban, Antonio Patraş, Irina Petraş, Cornel Ungureanu, Răzvan Voncu, va decide câştigătorul Marelui Premiu. Printre nominalizaţi (nominalizările au fost făcute de fiecare filială în parte): Graţiela Benga, Corin Braga, Rodica Braga, Al. Cistelecan, Dan Cristea, Vasile Dan, Mircea A. Diaconu, Mircea M. Ionescu., Angelo Mitchievici, Doru Munteanu, Aurel Pantea, Doina Ruşti, Octavian Soviany, Victor Gh. Stan, George State, Maria Şleahtiţchi, Cornel Mihai Ungureanu, Dumitru Ungureanu.

Vor avea expoziţii în cadrul Festivalului: Irina Petraş, Rada Niţă, Laura Poantă.



Parteneri:Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca; Ministerul Culturii, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca; Facultatea de Litere; Facultatea de jurnalism FSPAC, Festivalul Internaţional de Carte Transilvania/FICT, Consiliul Judeţean Cluj, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj, Asociaţia Naţională a Profesorilor de Limba şi Literatura română „Ioana Em. Petrescu”, Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Transilvania, Asociaţia Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană, Societatea Culturală Carpatica/Revista Oraşul, revistele literare România literară, Apostrof, Caiete Silvane, Helikon, Mişcarea literară, Nord literar, Steaua.



 

Categoria : Activități
Data adăugării : 2015-08-20