Apasă aici pentru a revenii la pagina anterioară


000 a ALEGERI 2013



Rezultatele alegerilor la Filiala Cluj a USR

27 septembrie 2013

(Pentru un mandat de 5 ani)



Presedinte Filiala: Irina PETRAŞ

Comitetul de conducere al Filialei: Irina PETRAŞ (ca presedinta), Doina CETEA, Ion CRISTOFOR, Ovidiu PECICAN, Adrian POPESCU

Reprezentantul Filialei în Consiliul USR: Ruxandra CESEREANU



VOTURILE OBTINUTE:

Preşedinte Filială- 111 voturi exprimate/111 valabile

Irina PETRAŞ- 84

Ovidiu PECICAN - 27



Comitetul Filialei – 113 voturi exprimate, 26 anulate, 87 valabile

1. Irina PETRAŞ - 62

2. Doina CETEA - 65

3. Marta PETREU - 26

4. Ion VARTIC - 16

5. Ion CRISTOFOR - 34

6. Ovidiu PECICAN - 34

7. Ion POP - 16

8. Adrian POPESCU - 27

9. Ştefan BORBÉLY - 13

10. KARÁCSONYI Zsolt - 7

11. MOLNOS Lajos - 3

12. Gheorghe PÂRJA - 6

13. Nicolae BĂCIUŢ - 7

14. Cornel COTUŢIU - 6

15. Mircea POPA - 10



Reprezentanţi CUSR – 113 exprimate, 12 anulate, 101 valabile

1. Ruxandra CESEREANU - 24

2. Dinu FLĂMÂND - 3

3. Ştefan BORBÉLY - 13

4. George VULTURESCU - 15

5. KARÁCSONYI Zsolt - 5

6. Ion CRISTOFOR - 12

7. Ovidiu PECICAN - 19

8. Gheorghe PÂRJA - 4

9. Mariana GORCZYCA – 0

10. Adrian POPESCU - 6



COMUNICAT 7 octombrie



Uniunea Scriitorilor şi-a ales noua conducere

Luni, 7 octombrie a.c., a avut loc numărătoarea voturilor pentru preşedinţia USR. Reamintim că anul acesta alegerile au avut loc, conform noului statut, în toate filialele USR din ţară şi din R. Moldova. Comisia de numărărtoare a voturilor, deschizând urnele, a dat publicităţii următoarele rezultate:

Nicolae Manolescu– 705 voturi,

Dan Mircea Cipariu – 196 de voturi.

37 de buletine anulate.



În continuare, a avut loc prima şedinţă a Consiliului USR rezultat din alegerile recente, în cadrul cărora preşedintele ales Nicolae Manolescu şi-a anunţat echipa de conducere:

Varujan Vosganian – primvicepreşedinte şi

Gabriel Chifu – vicepreşedinte.



Iată şi componenţa CONSILIULUI USR ales pentru următirii 5 ani:

Aurel Maria Baros şi Gabriela Adameşteanu – Filiala Bucureşti Proză

Dan Mircea Cipariu şi Nicolae Prelipceanu – Filiala Bucureşti Poezie

Peter Sragher – Filiala Bucureşti Traduceri literare

Victor Gh. Stan – Filiala Bucureşti Literatură pentru copii şi tineret

Radu Voinescu – Filiala Bucureşti Critică şi istorie literară

Horia Gârbea – Filiala Bucureşti Dramaturgie

Cornel Ungureanu şi Lucian Alexiu – Filiala Timişoara

Vasile Dan – Filiala Arad

Nicolae Oprea – Filiala Piteşti

Gabriel Coşoveanu – Filiala Craiova

Rita Chirian – Filiala Sibiu

Aurel Pantea – Filiala Alba Iulia – Hunedoara

Marko Bela – Filiala Tg. Mureş

Irina Petraş şi Ruxandra Cesereanu - Filiala Cluj

Adrian Lesenciuc – Filiala Braşov

Angelo Mitchievici – Filiala Dobrogea - Constanţa

Corneliu Antoniu – Filiala Sud-est - Galaţi

Leo Butnaru – Filiala Chişinău

Cassian Maria Spiridon şi Gellu Dorian – Filiala Iaşi

Calistrat Costin – Filiala Bacău.



Iată şi componenţa COMITETULUI DIRECTOR al USR,

aşa cum reiese ea din alegerile recent încheiate:

Preşedintele USR, Nicolae Manolescu

Primvicepreşedintele USR, Varujan Vosganian

Vicepreşedintele USR, Gabriel Chifu

Aurel Maria Baros, preşedintele Filialei Bucureşti Proză

Dan Mircea Cipariu, preşedintele Filialei Bucureşti Poezie

Mircea Mihăieş, din partea Filialei Timişoara

Adrian Popescu, din partea Filialei Cluj

Cassian Maria Spiridon, preşedintele Filialei Iaşi.



Au fost alese şi comisiile USR, după cum urmează.

COMISIA SOCIALĂ:

Iulian Boldea, de la Filiala Tg. Mureş

Dan Tărchilă, Filiala Bucureşti Dramaturgie

Ovidiu Dunăreanu, Filiala Dobrogea-Constanţa

Victor Gh. Stan, Filiala Bucureşti Literatură pentru copii şi tineret

Lucia Verona, din partea Filialei Bucureşti Dramaturgie.



COMISIA DE RELAŢII EXTERNE:

Horia Gârbea, Filiala Bucureşti Dramaturgie

Leo Butnaru, Filiala Chişinău

Denisa Comănescu, Filiala Bucureşti Poezie

Ruxandra Cesereanu, Filiala Cluj

Aurel Maria Baros, Filiala Bucureşti Proză.



COMISIA DE MONITORIZARE, SUSPENDARE ŞI EXCLUDERI:

Mircea Mihăieş, Filiala Timişoara

Nicolae Prelipceanu, Filiala Bucureşti Poezie

Ion Vartic, Filiala Cluj

Gabriel Coşoveanu, Filiala Craiova

Adrian Alui Gheorghe, Filiala Iaşi.



COMISIA DE ONOARE ŞI DEMNITĂŢI:

Gabriel Dimisianu, Filiala Bucureşti Critică şi istorie literară

Ion Pop, Filiala Cluj

Livius Ciocârlie, Filiala Bucureşti Critică şi istorie literară

Al. Călinescu, Filiala Iaşi

Marta Petreu, Filiala Cluj.



COMISIA MINORITĂŢILOR:

Marko Bela, Filiala Tg. Mureş

Slavomir Gvozdenovici, Filiala Timişoara

Dagmar Maria Anoca, Filiala Arad

Ivan Kovaci, Filiala Bucureşti Poezie

Karacsony Zsolt, Filiala Cluj



COMISIA DE CENZORI:

Viorel Lică, Filiala Bucureşti Poezie

Nicolae Corlat, Filiala Iaşi

Nicolae Firuleasa, Filiala Craiova

Mircea Stâncel, Filiala Alba Iulia

Andrei Novac, Filiala Timişoara.

Următoarea şedinţă a Consiliului USR va avea loc în luna decembrie a acestui an.





Arhiva Alegeri Filiala Cluj



ALEGERILE
vor avea loc la Cluj vineri, 27 septembrie 2013, ora 9 (în Sala I. Muşlea a Bibliotecii Centrale Universitare Lucian Blaga Cluj)

Vom alege intr-o urna Preşedintele Filialei, Comitetul Filialei si reprezentantii pentru Consiliul USR. In alta urna, Preşedintele USR.

A inceput deja inscrierea candidaturilor (se va incheia in 15 august, pentru preşedinte, în 15 septembrie, pentru Comitetul Filialei şi Reprezentant Consiliul USR).

Fiecare candidat va depune un PROIECT la sediul Filialei si il va trimite si pe mailul meu pentru a-l posta pe site (la sectiunea Activitati va aparea rubrica Alegeri 2013, cu candidati, proiecte si alte stiri si instructiuni legate de Alegeri).

Puteti candida pentru urmatoarele pozitii:

- Presedinte Filiala (care va fi si membru cu drept de vot in Consiliul USR)

- Comitetul de Conducere al Filialei (4 membri plus Presedintele, ales pe buletin separat)

- Reprezentanti ai Filialei in Consiliul USR (Filialele cu 150-300 de membri au un reprezentant, cele cu peste 300 de membru, doi; Clujul are acum 288 membri, cu stagiari cu tot).



Important!!! Nu pot vota membrii stagiari (28 de persoane) şi nici membrii USR care nu şi-au achitat cotizaţia pe anul 2012 (20 de persoane). Votanţi: 238.



Candidaţi Preşedinte USR

- Nicolae Manolescu

- Dan Mircea Cipariu

- Corneliu Leu - anulat!!!

COMUNICAT AL COMITETULUI DIRECTOR AL U.S.R.

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România a invalidat candidatura domnului Corneliu Leu la funcţia de Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, din motive statutare. Consiliul U.S.R. din 10 iunie a.c. a hotărât că membrii U.S.R. care nu şi-au plătit cotizaţia pe anul 2012 până la această dată – cazul domnului Corneliu Leu – sunt suspendaţi, neavând dreptul să aleagă şi să fie aleşi anul acesta. Pentru funcţia de preşedinte al U.S.R., candidează domnii Dan Mircea Cipariu şi Nicolae Manolescu.









Candidaţi - Filiala Cluj (în ordinea înscrierii)

Preşedinte:

- Irina Petraş

- Ovidiu Pecican



Comitetul de conducere al Filialei:

- Irina Petraş

- Doina Cetea

- Marta Petreu

- Ion Vartic

- Ion Cristofor

- Ovidiu Pecican

- Ion Pop

- Adrian Popescu

- Ştefan Borbély

- Karácsonyi Zsolt

- Molnos Lajos

- Gheorghe Pârja

- Nicolae Băciuţ

- Cornel Cotuţiu

- Mircea Popa







Reprezentanţi CUSR:

- Ruxandra Cesereanu

- Dinu Flămând

- Ştefan Borbély

- George Vulturescu

- Karácsonyi Zsolt

- Ion Cristofor

- Ovidiu Pecican

- Gheorghe Pârja

- Mariana Gorczyca

- Adrian Popescu







Proiecte/programe:__________________________



Preşedinte USR



NICOLAE MANOLESCU




PROGRAM DE CANDIDATURĂ Preşedinte USR

Cu patru ani în urmă, mă întrebam din chiar primul rând al Programului de candidatură, dacă literatura mai are vreun rost în societatea de consum informatizată în care ne aflăm şi totodată dacă scriitorul mai joacă vreun rol. Întrebarea nu era retorică. Marginalizarea scriitorului pe scena istorică mă obliga să mi-o pun. Mă obligă şi astăzi. Dacă ne-am resemna să conchidem că nu mai e nimic de făcut în această privinţă, ar trebui să reevaluăm rostul şi rolul USR însăşi, care depinde în mod cât se poate de evident de rolul şi rostul scriitorului şi al literaturii în lumea de azi. La ce bun o instituţie ca aceea a breslei noastre, dacă breasla are o vizibilitate tot mai scăzută şi e tot mai puţin ascultată? Cu alte cuvinte, dacă ea e pe cale să dispară din spaţiul public. Acest mod fatalist de gândire mi-a displăcut întotdeauna. Nu sunt câtuşi de puţin predispus la resemnare. De când mă ştiu, prefer să mă lupt. Este, cu siguranţă, principalul motiv de a recandida: vreau, nu numai să continui ce am început, dar şi să duc la bun sfârşit misiunea pe care mi-am asumat-o eu însumi şi care mi-a luat câţiva ani de viaţă, fără beneficii materiale şi, de ce n-aş spune-o, fără mari satisfacţii personale.

Nu întâmplător, două puncte din Programul din 2009 se refereau la necesitatea creşterii vizibilităţii scriitorului şi a promovării literaturii. În Raportul de activitate pe care îl voi prezenta în Conferinţele de alegeri din Filiale, aceste două puncte din program vor face obiectul unui examen: voi încerca să văd, împreună cu dv., dacă şi în ce măsură am răspuns obligaţiilor pe care mi le-am asumat. Există, desigur, şi alte puncte importante în Program, la care Raportul răspunde, nu în ultimul rând, punctul referitor la stabilizarea financiară a USR, devenit vital din cauza crizei care nu ne-a cruţat nici pe noi. Chiar dacă ar fi naiv, ca să nu spun că şi puţintel iresponsabil, să consider că am încheiat socotelile cu criza şi că stabilizarea trece pe al doilea plan, n-aş vrea nici, în schimb, să continui a merge pe calea care conduce la ideea, destul de răspândită, de altfel, că USR este, în principal, o formă de organizare sindicală a breslei noastre. Desigur, USR este şi un sindicat: nici Statutul vechi, nici acela în vigoare nu prevede expressis verbis acest lucru, dar amândouă îl lasă să se înţeleagă în anumite articole. USR este în principal o asociaţie profesională. Subliniez cu tărie acest lucru. Stabilitatea financiară este esenţială pentru a garanta scriitorilor să trăiască demn din apartenenţa la USR şi din opera lor. Am arătat în Raport că, din acest punct de vedere, conducerea USR a făcut paşi importanţi, reuşind să asigure în continuare plata regulată a suplimentului de pensie şi a indemnizaţiei de merit, să sporească cu zece numărul beneficiarilor acesteia din urmă, precum şi să atragă fonduri de la buget la care abia dacă visam când prevedeam în Programul din 2009, amintiţi-vă, ”redefinirea raportului USR cu statul român”. Dacă doresc să insist în Programul de faţă pe latura profesională a activităţii noastre mai mult decât pe aceea financiară este pentru că acesta este capitolul la care v-am rămas, din păcate, dator. Un capitol, în plus, devenit mai actual decât oricând, fiindcă e vorba de prezenţa scriitorului în spaţiul public, de ecoul şi însemnătatea literaturii în societatea contemporană.

Iată, aşadar, primul angajament pe care mi-l iau: voi folosi toate pârghiile pe care mi le pune la dispoziţie preşedinţia USR pentru ca scriitorul român să-şi redobândească, fie şi într-o oarecare măsură, demnitatea şi prestigiul şi care să-i redea un loc central în societate, precum şi respectul contemporanilor săi. S-ar putea să vi se pară prea mari cuvintele. Mă număr printre aceia care cred că, numai dacă îţi propui mult, obţii mult. Nu-mi permit să vă supun atenţiei un Program meschin. USR nu e o asociaţie oarecare. Ea este o elită, din care fac parte cei mai valoroşi scriitori din ţară şi care merită din plin să fie respectată de contemporanii noştri. Unii dintre ei ne-au studiat operele în şcoală şi, alţii, cu siguranţă, ni le vor studia în anii ce vin. Unde cred că am greşit noi în deceniile din urmă este în faptul de a fi trecut prea uşor cu vederea peste legătura foarte strânsă dintre noi, cei care scriem, şi cei care ne citesc sau nu în ultimul rând, îşi dau examenele citindu-ne opera, ceea ce înseamnă că intră în viaţa adultă şi pe mâna noastră. Sunt jenat sau de-a dreptul furios când remarc că alte categorii socio-profesionale, faţă de care, ţin să precizez, nu nutresc nici cel mai mic dispreţ, cum ar fi: politicienii, oamenii de afaceri, starurile de tot soiul şi de toată mâna, de la fotbalişti la vedetele de televiziune, se bucură de atenţia mass-mediei într-o măsură mult mai mare decât aceea acordată nouă, celor care scriem. Sau când văd că emisiunile culturale sunt difuzate, când sunt, la miezul nopţii pe canalele naţionale, iar pe cele comerciale niciodată. Ca să nu mai vorbesc de ploconelile televizate ale unor jurnalişti în faţa câte unuia care se laudă în gura mare că n-a citit nici o carte în viaţa lui, dar care n-a catadicsit să ia un interviu unui scriitor care a publicat în viaţa lui zeci de cărţi. Să vă mai aduc aminte că dispariţia unor colegi ai noştri, mari scriitori, n-a fost uneori nici măcar menţionată în mass-media? Veţi spune: nu depinde de noi. Vă voi răspunde: depinde şi de noi. Forţa USR constă în solidarizarea noastră, a tuturor, în jurul ideii nobile că nici o societate din lume, nici cea mai săracă spiritual, nu poate trăi fără cărţi. Se poate scufunda, desigur, în mediocritate şi în uitare, dar e pe riscul ei, căci, mai devreme sau mai târziu, va dispărea. Istoria ţine minte doar societăţile care au produs şi consumat cultură. Peste celelalte trece cu buretele. Ştiind acestea, nu credeţi că e cazul, şi eu spun că şi momentul, să ne străduim să impunem societăţii respectul care ni se cuvine? Nu vă ascund, deşi sunt lucruri care, cum spune vorba românească, nu se dau din casă, că, dacă USR a supravieţuit crizei graţie banilor acordaţi de două guverne succesive, aceasta s-a datorat faptului că a fost recunoscută ca un brand naţional. Iată că se poate! Iată că n-a contat imaginea nefavorabilă, ca să mă exprim cu blândeţe, pe care ne-a făcut-o mass-media, nu rareori cu ajutorul unor colegi de breaslă, care închipuindu-şi, probabil, că-mi fac rău mie sau altora din conducere, au făcut rău USR în întregul ei. Doar că repararea răului ne-a consumat un timp preţios şi eforturi considerabile. De aceea vorbeam de solidaritate. Divizarea ne costă. Vă reamintesc ce ecou a avut acea scrisoare de protest contra comportamentului abuziv al unui redactor-şef de revistă de cultură şi membru al USR semnată de peste 500 de scriitori, aproape toţi, membri ai USR, determinând autorităţile locale să iasă din birocratica lor inerţie.

În vederea redobândirii demnităţii de breaslă, trebuie, înainte de toate,să aruncăm o privire în propria ogradă şi să vedem din ce cauză n-am izbutit să ne afirmăm cum s-ar fi cuvenit în faţa contemporanilor noştri, cu alte cuvinte, să ne asumăm noi înşine responsabilitatea acestei stări de lucruri. E uşor să dăm vina pe alţii. Am făcut oare tot ce ţinea de noi ca să merităm să ni se recunoască rolul esenţial jucat în orice societate de către scriitor? Am avut întotdeauna urechile ciulite la realitatea zilelor noastre, la nevoile oamenilor dintre care se recrutează cititorii noştri? Am reuşit să le înţelegem aşteptările ca să le putem răspunde? Am scris cărţile de care cititorii noştri au nevoie? E vorba de o problemă de valoare şi, în acelaşi timp, de una de etică.

Am reacţionat de fiecare dată când comentatori ai vieţii literare puţin binevoitori au arătat cu degetul spre prezenţa în rândurile USR a unor veleitari. Ca Preşedinte al USR, era firesc s-o fac. Dar, între noi fie vorba, nu există în observaţiile cu pricina o sămânţă de adevăr? Şi-a făcut Comisia de Validare în toate cazurile treaba cum se cuvine? Dar Comitetele de Filială de la care provin propunerile? Când Consiliul din 10 iunie l-a exclus pe redactorul-şef al ”Tribunei”, am descoperit că primirea lui în USR fusese, în bună măsură, rodul unor presiuni care au urcat de la Filială la Comisia de Validare. De n-ar fi decât un caz izolat, tot ar fi bine. Din păcate, nu este un caz izolat. Am dat dovadă mereu de o toleranţă care, iată, s-a întors adesea împotriva noastră. Lungul şir de atacuri contra USR şi a conducerii ei pornite de la membri ai USR este dovada că nici la capitolul etică nu stăm grozav. Ce mi-a fost dat să citesc în anii din urmă întrece orice închipuire. Şi noi, noi cum am răspuns? Îmi vine să spun că am răspuns creştineşte, cu duhul blândeţii, adică: nu numai că i-am iertat de păcate, dar le-am dat premii, indemnizaţii, ajutoare pentru ei şi rudele lor de toate gradele aflate în dificultate, le-am plătit cărţile la editură, i-am invitat la simpozioane, i-am trimis în străinătate, i-am lăsat să facă parte din jurii şi comitete în care decideau de soarta altora şi multe alte dovezi de îngăduinţă, ca să nu zic de prostie, din partea noastră. Unii din înverşunaţii noştri detractori s-au plâns public că vrem să-i excludem din USR, deşi, ”uitând” să-şi plătească de ani buni, ce spun eu, de decenii, cotizaţia aceea colosală pe care o ştiţi, ei se aflau în stare de suspendare, nemaifăcând parte din USR. Am fost daţi în judecată şi purtaţi prin tribunale de un coleg al nostru şi de fiul unui fost coleg. Acestuia din urmă i-am interzis accesul la Casa de la Neptun ca urmare a unui scandal public. Ne-a cerut 1.000.000 de lei despăgubiri morale. El, scandalagiul!

Cred că accentul pus pe rostul sindical al USR, la care ne-a împins tradiţia şi ne-a obligat, o dată în plus, criza, ne-a făcut să pierdem din vedere că unitatea principală de măsură a unei asociaţii profesionale cum este USR trebuie să fie valoarea membrilor ei. În acest scop, Statutul amendat prevede criterii mai stricte de primire. El stabileşte totodată reguli mai eficiente în alegerea membrilor comitetelor şi a juriilor de tot felul. Prevederile statutare nu reprezintă însă o garanţie deplină, ele trecând prin mâna unor oameni, atârnând de simpatiile sau antipatiile acestora sau, şi mai rău, de interese personale sau de grup. Apelul pe care doresc să-l fac este la cât mai multă obiectivitate. Şi, de ce nu, la cât mai multă exigenţă din partea celor care, la toate nivelele, îşi asumă o anumită responsabilitate. Ar trebui să se înţeleagă de către cât mai mulţi că a avea o funcţie de răspundere în USR nu este o onoare, ci adesea o corvoadă. Credeţi-mă pe cuvânt: o ştiu prea bine.

În mod concret, îmi propun pentru mandatul următor, dacă îmi va fi acordat, următoarele:

• Voi face tot posibilul să păstrăm ceea ce am câştigat: suplimentul de pensie, indemnizaţia de merit şi restul.

• Voi continua să mă bat pentru amendarea legii taxei de timbru, blocată deocamdată în Parlament, ca urmare a opoziţiei unor editori. Amănunte pentru starea actuală a demersurilor noastre, în Raportul de activitate.

• Voi continua politica de angajare morală şi materială a guvernului şi a autorităţilor locale, precum şi a ICR şi a altor instituţii, în proiectele şi programele USR, şi, nu în ultimul rând, în susţinerea publicaţiilor USR. Sper să beneficiem şi în viitor cel puţin de sumele din mandatul 2009-2013, pe care le-am prezentat în Anexa 1 la Raportul de activitate.

• Voi încerca să atrag cât mai multe fonduri din sponsorizări şi din alte surse, inclusiv europene, publice sau private.

• Voi milita pentru menţinerea şi, unde e cazul, reluarea celor mai importante proiecte ale USR: Premiile anuale, Gala Poeziei, Turnirul de Poezie din străinătate, Festivalul Internaţional „Zile şi Nopţi de Literatură”, Colocviul romanului, Lecturile publice şi altele.

• Voi iniţia programe noi, la care lucrăm, colegii mei din conducere şi cu mine.

• Voi acorda toată atenţia patrimoniului USR: Casa Vernescu, Hotel Unique, Casa de la Neptun, Casa cu abside de la Iaşi, terenul de la Călimăneşti (donat USR în 2011), fondul de carte şi celelalte enumerate în Anexa 2 la Raportul de activitate.

• Voi încerca să cresc prin toate mijloacele disponibile vizibilitatea breslei, în ţară, dar şi peste hotare. Voi încerca să atrag atenţia opiniei publice asupra acelor manifestări ale noastre care au în centru cartea de literatură, dezvoltând, în acest scop, relaţiile cu şcolile şi universităţile, colaborând cu autorităţile dăscăleşti la elaborarea unor programe din care literatura actuală să nu lipsească.

• Voi urmări aplicarea corectă a Statutului în viaţa de zi cu zi a USR, în vederea eliminării acelor fapte reprobabile care au pus, nu o dată, USR într-o lumină proastă, indiferent cine se face vinovat de ele. USR este a tuturor, dar şi a fiecăruia. Ceea ce înseamnă că toţi trebuie să ne asumăm răspunderi, dar şi că fiecare e, în egală măsură, responsabil.



Mă simt obligat să precizez în încheiere că, atât ceea ce am făcut în precedentul mandat, cât şi ceea ce îmi propun să fac de aici încolo a fost şi va fi rodul unei munci de echipă. Toţi cei aflaţi în funcţii de conducere fac parte din această echipă şi de solidaritatea lor depinde succesul nostru al tuturor, al USR, reprezentant şi simbol al breslei noastre. Nicolae Manolescu

(vezi, mai jos, şi Raportul de activitate)





DAN MIRCEA CIPARIU


Programul „Uniunea Scriitorilor din România, în pas cu schimbarea!”

Uniunea Scriitorilor din România a fost şi este marcată de trei forme de criză: criză economică şi financiară pentru că nu a reuşit să încaseze la zi venituri eligibile şi să recupereze creanţe; criză de management pentru că nu a reuşit să atragă resurse umane de top capabile să dezvolte programe de promovare şi să atragă fonduri din finanţări locale, regionale şi europene; criză de încredere pentru că nu a reuşit să realizeze un sistem integrat de relaţii publice şi de comunicare prin care să fie asigurate transparenţa deciziilor conducerii USR şi, de asemenea, apartenenţa la un corp profesional de elită. Putem scăpa de aceste trei crize doar dacă ne vom angaja să susţinem o nouă viziune: Uniunea Scriitorilor în pas cu schimbările profunde ale unei societăţi a tehnologiei informaţiei şi a comunicării! M-am înscris în competiţia pentru câştigarea preşedinţiei USR pentru a vă propune un set de valori şi principii care să facă din Uniunea Scriitorilor o cultură organizaţională modernă capabilă să obţină bani pentru programele ei şi, mai ales, capabilă să creeze prin comunicarea internă cu membri ei o coeziune de breaslă.

Problema de fond a Uniunii Scriitorilor din România rămâne, după ani de dezbateri şi lamentări, comunicarea internă. Nu ne cunoaştem între noi, nu suntem în contact, în timp real, cu informaţii elementare despre viaţa noastră literară, nu ştim cum şi pe ce sunt cheltuiţi banii instituţiei, nu cunoaştem criteriile de selecţie şi felul în care proiectele, premiile şi bursele au fost votate ori respinse. Lipseşte cu desăvârşire comunicarea internă. Această situaţie de fapt poate fi rezolvată urgent printr-un buletin informativ lunar care să fie trimis/dăruit fiecărui membru al USR şi prin Anuarul Scriitorilor Români. Din buletinul informativ lunar al USR vom putea afla cu toţii ce burse, fonduri de mobilitate şi rezidenţe literare le sunt oferite membrilor USR, ce licitaţii de proiecte literare la zi sunt, ce festivaluri, seminarii sau evenimente literare sunt în ţară, la ce lansări de carte sau sărbătoriri se pot duce colegii noştri în respectiva lună. Anuarul Scriitorilor Români, o apariţie editorială pe care o vor primi toţi colegii din USR, îi va prezenta cu datele lor bio-bibliografice şi reperele de contact pe toţi colegii din USR. Înaintea buletinului informativ lunar al USR şi a Anuarului Scriitorilor Români, voi realiza o bază de date ce va folosi informaţiile unui prim recensământ profesionist al membrilor USR. Avem colegi specialişti în domenii de interes – marketing, management, cultură organizaţională, oameni de afaceri, doctori, jurişti, traducători, jurnalişti, creatori de pagini web – care constituie o avuţie a breslei noastre deloc exploatată până acum. Comunicarea internă şi folosirea resurselor umane şi de informaţie ale membrilor Uniunii Scriitorilor pot transforma cu adevărat organizaţia noastră şi sunt soluţii eficiente prin care să ne cunoaştem mai bine şi să ne promovăm statutul de scriitori.

În timpul mandatului meu de preşedinte al USR voi iniţia şi realiza un proces de democratizare reală a accesului membrilor la resursele patrimoniale, de informaţie şi de imagine ale USR, folosindu-mă, printre altele, de suporturi media clasice şi de cele oferite de Internet, reţelele de socializare şi multimedia. Colegii din USR vor avea nu numai obligaţia de a plăti cotizaţia, ci şi următoarele drepturi: vor primi lunar buletinul informativ al USR, vor primi anual – Anuarul Scriitorilor Români, vor avea un cont gratuit de promovare pe pagina web a USR, vor putea fi consultaţi prin intermediul unui vot electronic pentru luarea celor mai importante decizii care privesc breasla. Echipamentele tehnice pentru implementarea votului electronic şi a consultărilor electronice ne vor permite, de altfel, să putem avea o comunicare directă, la orice oră din zi şi din noapte, cu filialele USR şi cu colegii noştri.

Principiul suveran al comunicării între noi va determina să avem o nouă viziune în conducerea organizaţiei noastre. Să ne punem întrebarea pragmatică: ce rezultate directe şi palpabile pentru colegii noştri aduc resursele umane pe care USR le plăteşte în acest moment? E necesară, astfel, o restructurare a conducerii executive a USR pentru ca interesele şi nevoile membrilor să fie servite în mod eficient şi transparent. O restructurare care să ţină cont de situaţia de criză economică şi de necesitatea de a transforma Uniunea Scriitorilor într-o cultură organizaţională modernă.

Voi propune, astfel, o nouă organigramă a USR care să asigure organizaţiei noastre profesionişti în comunicare internă, promovare şi scrierea de proiecte de finanţare, jurişti şi manageri de proiect. Colectarea eficientă şi predictibilă a Timbrului Literar, folosirea tuturor oportunităţilor de finanţare din fonduri publice şi private locale, regionale, naţionale şi europene vor constitui o prioritate a noii echipe manageriale a USR.

După Revoluţie, prestigiul de scriitor a fost dinamitat. Unii şi-au pierdut prestigiul prin compromis politic şi moral, alţii prin lipsa de profesionalism în materie de organizare, marketing şi management. Recâştigarea prestigiului scriitorului român este pentru mine, candidat la preşedinţia Uniunii Scriitorilor din România, o bătălie prioritară! Numai aşa putem îndrepta „sărăcirea” – şi de imagine, şi materială – a scriitorului. Asta nu se poate face decât prin programe, organizare şi marketing cultural. Prin participarea la licitaţiile de finanţări publice locale, regionale, naţionale şi europene, cât şi prin atragerea unor fonduri private. Împreună cu o echipă de specialişti, vom aduce bani pentru perfecţionarea resurselor umane ale USR, bani pentru asistenţa socială şi de sănătate a celor mai săraci dintre scriitori, bani pentru proiecte literare şi multiart, bani pentru rezidenţe, fonduri de mobilitate şi burse de creaţie, bani pentru premii literare consistente financiar. Prin campanii mediatice eficiente, voi promova legi şi modificări de legi şi acte normative prin care opera scriitorului român contemporan să fie apărată, pentru că această operă literară devine tot mai mult un element de siguranţă identitară a României.

Voi realiza, în Bucureşti, în urma unui parteneriat public-privat, cu susţinere din fonduri europene, un Centru European de Proiecte Literare şi Multiart prin care Uniunea Scriitorilor din România să devină un important jucător regional în dezvoltarea proiectelor culturale din Estul Europei.

Voi susţine realizarea de turnee literare şi de evenimente în şi între filialele USR. O campanie USR va avea drept scop sensibilizarea autorităţilor locale în vederea finanţării, din fondurile locale şi regionale destinate culturii, proiectelor de calitate în care sunt promovaţi scriitorii români contemporani şi operele lor. Vom face apel, astfel, la valoarea strategică a culturii scrise naţionale, în păstrarea identităţii naţionale, elementul care face diferenţa în concertul globalizării.

Voi coordona următoarele mari proiecte de promovare a scriitorului român contemporan: Festivalul Naţional de Literatură (8 zile de evenimente în Bucureşti şi în oraşele mari culturale, cu echipe itinerante: scriitori, critici literari, editori, actori, graficieni de carte; 8 zile de recitaluri publice, expoziţii, lansări de cărţi, lecturi maraton, campania de lectură „Citeşte carte românească!”, un proiect în care vor fi antrenate toate filialele USR) , Piaţa Europeană de Poezie, Festivalul de C’ARTE DANUBIUS (Tulcea, în colaborare cu Primăria Municipiului Tulcea), Rampa de Poezie şi Jazz (în cadrul Festivalului STRADA DE C’ARTE, în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”), Bursa de Manuscrise, Maratonul de Poezie şi Jazz, Programul de Carte, Revelionul Scriitorilor.

Voi transforma ceremonia de acordare anuală a Premiilor USR într-o gală mediatică şi multimedia care să fie transmisă în direct, la o oră de maximă audienţă, de un post de televiziune cu o cotă de audienţă substanţială. Voi atrage resurse financiare şi voi face lobby pentru instituirea a două Premii literare naţionale, pe modelul Big Book şi National Bestseller (fonduri din sistemul privat, sponsori, mecena; fonduri guvernamentale). Resuscitarea instituţiei Premiului literar se va face prin atragere de fonduri, promovare, parteneriate mass-media, cărţi premiate cu banderole pe standuri speciale în librării, întâlniri cu publicul şi sesiuni de autografe ale premianţilor USR.

Voi demara, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Audiovizualului şi cu asociaţiile de editori, cea mai importantă campanie de promovare a scriitorilor români de până acum: Citeşte carte românească! Astfel,Citeşte carte românească! va propune în fiecare lună 10 autori români cu cărţi publicate între 2012 şi 2018, autori care să fie promovaţi într-un afiş al campaniei în 300 de librării din toată ţara şi pe o pagină web dedicată proiectului.

Pentru tinerii scriitori care nu sunt încă membrii ai USR voi propune câteva evenimente speciale de promovare: Colocviul Tinerilor Scriitori, Colocviul Naţional al Tinerilor Critici Literari şi, de Ziua Culturii Naţionale, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului.

Voi înscrie Uniunea Scriitorilor în reţelele europene de rezidenţă artistică. Astfel, voi realiza cel puţin 4 case de rezidenţă artistică în România sub patronajul USR, fapt ce va crea posibilitatea ca aproximativ 200 de scriitori români să intre într-un circuit european de rezidenţe şi de burse de creaţie.

Voi demara acţiunile de realizare a unui Aşezământ social „Seniorii USR” destinat colegilor aflaţi la o vârstă înaintată. De asemenea, voi pune în funcţiune o Casă de Ajutor Reciproc a Scriitorilor.

Voi lupta pentru mecanisme şi criterii de selecţie transparente, pentru programe dedicate recâştigării prestigiului scriitorului român contemporan.

Sunt realizatorul unor proiecte culturale ce s-au bucurat de succes mediatic şi de prezenţa unor scriitori valoroşi, din generaţii şi geografii literare diferite. Am dovedit, astfel, că se pot face proiecte la cel mai înalt nivel organizatoric, valoric şi mediatic. Doar cu forţa pe care ţi-o dă viziunea proiectului cultural şi cu tenacitatea de a duce totul până la capăt! Cred în forţa proiectelor, în calitatea oamenilor care le pun în scenă, nu în organizări netransparente şi fără criterii cum se întâmplă, de cele mai multe ori, în lumea noastră culturală şi literară. (Dan Mircea CIPARIU)



CORNELIU LEU Program de candidatură

retras din competiţie prin hotărârea Comitetului Director.









Preşedinte Filiala Cluj

IRINA PETRAŞ

Proiect pentru candidatura la funcţia de preşedinte al Filialei

(legislatura a treia)



La capătul celei de-a doua legislaturi, constat, cu încântare, că am şi contracandidat. Ceea ce poate să sugereze, desigur, şi că nu am făcut destul de mult ori destul de bine ceea ce am făcut, dar mai poate să însemne şi un lucru extraordinar: am reuşit să fac din această funcţie deloc uşoară (dacă vrei cu adevărat să faci ceva!) şi, pe deasupra, neremunerată ceva ispititor, de râvnit. Nu e puţin!



I. Ce am făcut

(precizare:deşi cele mai multe dintre cele înşirate mai jos au fost iniţiate şi, în mare măsură, realizate de subsemnata, ele n-ar fi fost nicidecum cu putinţă fără sprijinul susţinut şi necondiţionat al Comitetului Filialei şi al tuturor membrilor Filialei care m-au asistat cu generozitate)

Pe scurt, în cei opt ani, am investit mult timp, energie, nervi pentru că, ajungând în fruntea Filialei, m-am simţit nu conducător, ci om în slujba celorlalţi. Toate proiectele în care m-am angajat au pornit din credinţa că lucrurile ar putea merge mai bine dacă am re-construi împreună spiritul comunitar. Cred în forţa bunei vecinătăţi. O bună vecinătate a scriitorilor, cu diferenţele lor cu tot (de etnie, de sex, de vârstă, de atitudine, de umoare etc.).

Am socotit de la început că Filiala clujeană nu are şi nici nu trebuie să aibă vreun amestec în proiectele individuale ale scriitorilor ca singurătăţi cu ritmuri, interese, aşteptări personale. Scriitorii clujeni sunt personalităţi puternice şi distincte cu opere de valoare nu doar naţională, ci şi internaţională. Scrisul clujean nu e provincial decât dacă suntem de acord că lumea de azi în întregul ei s-a provincializat; nu e marginal, căci centrele sunt azi pretutindeni; şi nu e minor decât dacă uităm că existenţa unui popor se probează şi se asigură prin Cultura sa, chiar dacă statura artistului pare azi minimalizată.

Aşadar, am crezut că Filiala are datoria/rostul de a interveni pentru a crea întâmplări de (oarecare) anvergură care să construiască sau doar să schiţeze spaţii coerente de enunţare. Toate acestea, reunite sub titlul Scriitorul în cetate, au sperat să conducă la o mai bună imagine a scriitorului în societate şi la o mai sigură pe sine situare a sa ca profesionist de care depinde, în cele din urmă, imaginea culturii române şi recunoaşterea ei ca semnalment de neînlocuit în portretul identitar.

– Evidenţa la zi a fost una dintre priorităţi. Dicţionarul Clujul literar. 1900-2005 urmărea să inventarieze şi să pună în ordine datele la îndemână despre scriitorii ţinând de Filiala Cluj. Doar aşa a fost posibilă realizarea site-ului (www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro); administrat din 2005 direct de subsemnata, el se străduieşte să conţină cât mai multe şi mai diversificate date despre viaţa literară transilvană: evenimente, proiecte, aniversări, ştiri importante, dicţionar de scriitori, fototecă, antologie de texte şi aşa mai departe.

– Li se adaugă alte lucrări de referinţă, veritabile „cărţi de vizită” ale Filialei, pe care le-am lucrat an după an: marele almanah Cuvinte 2006; Literatură tânără 2007; Caietele Colocviului tinerilor scriitori, 2007; Albumul centenar O sută de ani de viaţă literară transilvană, 2008; Clujul din cuvinte. Antologie ilustrată, 2008; Starea prozei, 2008; Cartea mea fermecată. Antologie de literatură pentru copii, 2009; Varză à la Cluj, 2010; Ion Budai-Deleanu 250, 2011; Invitaţie la vers, 2010;Clujul din poveşti, 2011; Locuirea cu stil, 2011;Promenada scriitorilor, 2012;Viaţa literară la Cluj, 2013 (aceasta din urmă ţine şi locul Dării de seamă; ea este dedicată aniversării a 45 de ani de Echinox şi pregăteşte aniversarea, în 2014, a 65 de ani de existenţă a Filialei Cluj). Tot aici pot fi adăugate Meridianele Blaga succesive şi Caietele de poezie editate prin Societatea Culturală Lucian Blaga (şi site-ul societăţii – www.societateablaga.ro – e organizat şi administrat de subsemnata). Toate acestea pot fi consultate în pdf pe cele două site-uri.

– Lansat în 2005, Concursul de debut al Filialei a adus în Colecţia Biblioteca tânărului scriitor 24 de titluri foarte bine primite de critică şi de publicul larg.

Reuniunile (de primăvară-vară şi de toamnă-iarnă) – fără a uita cât suntem de diferiţi, ne putem simţi (din când în când) bine împreună, sărbătorind cărţi noi, vârste rotunde. În fiecare an, am organizat şi Reuniuni ale doamnelor cu teme dintre cele mai diverse: Anotimpurile feminităţii, Prozatoarele, Lectura, Călătoriile etc.

Saloanele de primăvară (şase ediţii), prin care scriitorii plasticieni au putut să-şi expună lucrările la Muzeul de Artă, la Casa artelor, la Galeriile Polului cultural ori la Galeriile Scriptorium de la sediul Filialei.

Zilele prozei la Cluj (şase ediţii, cu invitaţi din ţară, dezbateri despre Starea prozei, turniruri ale prozatorilor, concursuri, mese rotunde)

Seria de conferinţe Scriitorul în cetate: Proza de azi; Dramaturgi clujeni; Destinul istoriei literare; Repere ale culturii transilvane; Homo legens; Ce este arta; Nichita Stănescu. De la biografie la universul imaginar; Un alt ev mediu transilvan, Gastronomie şi istorie. Tot atâtea bune prilejuri de dezbateri cu miez pe teme la zi.

– Pe lângă lecturile publice Scriitorul şi cititorii săi, Scriitorul şi criticii săi, demarate de USR, au fost organizate colocvii, mese rotunde, simpozioane locale, naţionale sau internaţionale (unele şi prin Societatea Culturală Lucian Blaga), şezători literare, târguri şi expoziţii de carte (Salonul cărţii transilvane), seri de literatură, dezbateri, nenumărate lansări de carte şi comemorări: Poeţi la Echinox, Maratonul Literatura contra crizei, Vocile Clujului la Studioul de Radio, Carte în dar (câteva ediţii) la Biblioteca Judeţeană Octavian Goga şi altele. De adăugat participări consistente la simpozioane şi colocvii: Octavian Goga, la Ciucea, Pavel Dan, la Turda, dar şi la cele organizate de colegii noştri din reprezentanţele din Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud.

– Proiectul nostru Scriitorul în cetate a reuşit să atragă an de an sume importante de la Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, de la USR, de la oameni de afaceri, aşa încât, gospodărind cu chibzuinţă şi sumele provenite din cotizaţii, să putem acorda anual Premii, să edităm volumele colective şi pe cele din Biblioteca tânărului scriitor, să dotăm Filiala cu cele necesare unei cât mai bune activităţi.

– Ca membru în Comitetul Director al Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană, am încercat să păstrez Filiala Cluj a USR printre factorii care contează pentru reuşita proiectului.



II. Ce aş mai face

(precizare: cred că noul preşedinte, indiferent cine va fi ales, va resimţi ca pe o obligaţie de onoare continuarea lucrurilor bune începute şi va găsi propriile mijloace de îmbunătăţire a vieţii de breaslă)

Pentru noul mandat, îmi propun să continui, în formule îmbunătăţite şi diversificate (profitând şi de statutul de pensionar deplin), toate cele enumerate mai sus.

În plus:

– lansarea, în 2014, a DICŢIONARULUI CRITIC AL SCRIITORILOR ARDELENI cu prilejul împlinirii a 65 de ani de existenţă a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor. Dicţionarul va fi însoţit de un DVD Viaţa literară în imagini.

– continuarea seriei bilingve româno-maghiare iniţiate de scriitorul Molnos Lajos, cu sprijinul Primăriei şi în colaborare cu Filiala clujeană a USR, serie din care au apărut POEZIA (Un pahar de lumină) şi PROZA (Lumea fără mine);

– sprijinirea şi mai implicată a activităţilor specifice organizate de cele trei Reprezentanţe ale Filialei şi de Departamentul pentru minorităţi pentru o imagine cât mai coerentă şi mai cuprinzătoare a prezenţei scriitorilor din Transilvania în Cetate;

– iniţierea de proiecte comune cu Filialele Alba, Braşov, Mureş, Arad, Timişoara, Sibiu;

– organizarea unor Şezători lunare la sediul Filialei, cu lectură din cele mai noi cărţi ale membrilor şi cu atragerea tinerilor scriitori spre viaţa Filialei;

– diversificarea Lecturilor publice în colaborare cu bibliotecile clujene, cu muzeele, cu alte instituţii de cultură, cu instituţiile de învăţământ în care momentul de literatură ar fi binevenit şi potenţator;

– reorganizarea bogatei Biblioteci a Filialei pentru a putea fi mai uşor consultată; completarea arhivei video şi audio a Filialei şi utilizarea sa la evenimente comemorative;

– consolidarea parteneriatului cu organizatorii Festivalului de Carte Transilvania în ideea unei manifestări cu impact naţional şi internaţional, care să aducă în prim plan scrisul transilvan;

– descoperirea de noi surse de finanţare a proiectelor Filialei.

Irina Petraş (Cluj-Napoca, august 2013)



OVIDIU PECICAN

Proiect pentru candidatura la funcţia de preşedinte al Filialei

Subsemnatul Ovidiu Pecican, scriitor, prin prezenta îmi depun candidatura la funcţia de preşedinte al filialei clujene a Uniunii Scriitorilor din România pentru motivele şi cu intenţiile următoare:

Filiala noastră are un număr considerabil de membri, fiind una dintre cele mai importante filiale ale U.S.R. din ţară. Cu toate acestea, reprezentarea creaţiilor autorilor pe care îi conţine şi îi reprezintă ar putea fi mult îmbunătăţită prin elaborarea unor strategii mai penetrante. Acest lucru necesită abordări şi tehnici necesar să fie discutate şi urmărite persuasiv şi coerent împreună cu membrii conducerii filialei, urmând să fie ulterior aplicate gradual şi inventiv în raport nu doar cu U.S.R., ci şi cu Ministerul Culturii, cu sectorul privat, cu editorii şi cu publicaţiile media.

Pe de altă parte, în ultima perioadă, la fel ca U.S.R. însăşi, care s-a văzut deposedată de Casa Monteoru (într-un proces de retrocedare), filiala clujeană s-a confruntat în ultima vreme cu situaţii care au dus la atingeri considerabile ale statutului şi demnităţii scriitoriceşti (prin concedieri abuzive din redacţia unei reviste emblematice pentru viaţa breslei din Transilvania şi prin injurii adresate membrilor U.S.R. în mod repetat). Chiar dacă scriitorii s-au solidarizat şi au protestat masiv în faţa acestei situaţii, într-o reacţie admirabilă de solidaritate etică şi profesională, şi deşi vinovatul pentru crearea situaţiei respective a fost decăzut din rândul membrilor U.S.R., cei trei redactori concediaţi fiind reîncadraţi pe vechile lor posturi, scandalul iscat, ca şi urmările lui au condus la un statu quo fragil, pe fondul deteriorării imaginii scriitorului profesionist, a Clujului literar şi a U.S.R. În ansamblu s-a conturat accelerat, la diverse niveluri, o situaţie fără precedent, care necesită o abordare diferită faţă de cea anterioară, mai cu seamă că tranşarea ei întârzie, depinzând mai ales de factorul de decizie politică, dar resimţindu-se şi de pe urma anumitor ezitări de conduită din interiorul scriitorimii.

Pe fondul astfel creat, depunerea candidaturii mele la funcţia menţionată vine cu propunerea ca, păstrând pe mai departe tot ceea ce a însemnat un succes în desfăşurarea activităţii filialei noastre – lansări de carte, colocvii şi evenimente aniversare organizate de noi, volume colective realizate cu colaborarea membrilor filialei -, să facem demersuri în direcţia îmbunătăţirii statutului şi a poziţiei scriitorilor, a membrilor filialei, ca şi pe cea a filialei înseşi în raport cu întreaga breaslă aşezată sub semnul U.S.R., ca şi în raport cu publicul activ şi potenţial. Provocarea momentului se cuvine întâmpinată cu deplină solidaritate şi fermitate constructivă pentru ameliorarea recunoaşterii scriitorului şi a literaturii vii în spaţiul public actual, dar şi pentru o propagare superioară în rezultate a talentelor şi creaţiilor literare din filiala noastră. Atacurile la adresa breslei şi a membrilor săi, depreciative nu doar în sine, ci şi pentru întreaga cultură română şi pentru condiţia intelectuală ca atare, se cuvin întâmpinate cu riposte prompte, demne şi solidare, în fiecare dintre cazurile când vreun coleg sau colegă sunt supuşi atacurilor la persoană, nefiind vorba despre vreo polemică de idei. Procedând astfel, vom apăra nu doar literatura vie din Transilvania, ci şi moştenirea valoroasă pe care se construieşte aceasta, asigurând viitorul ei la un alt nivel de calitate. Contribuţia filialei clujene a U.S.R. la monitorizarea şi la îmbunătăţirea cadrului comunicării dintre scriitori şi a acestora cu mediul exterior breslei nu mai poate rămâne fără relief vizibil, trebuind marcată de echilibru, de calm, dar şi de fermitate în respingerea imediată a oricăror provocări neîntemeiate, indiferent de unde vin ele.

În condiţiile în care Bucureştiul şi Iaşiul deţin instrumente consolidate de afirmare naţională şi internaţională a scriitorilor din arealul de referinţă, filiala Cluj se poate implica mai mult în coordonarea eforturilor editoriale din zonă pentru atingerea unor standarde similare. Pentru facilitarea cunoaşterii operelor literare datorate confraţilor din filiala noastră intenţionez să explorez şi să găsesc, împreună cu conducerea filialei, filierele şi resursele logistice pentru traducerea şi publicarea în limbi de circulaţie a respectivelor lucrări literare.

Pe de altă parte, pentru întărirea statutului şi a bunelor oficii de care poate dispune scriitorul membru al filialei, printre măsurile pe care le am în vedere, în ipoteza alegerii mele, menţionez:

- organizarea unei biblioteci a filialei care să conţină cât mai multe dintre produsele livreşti ale membrilor filialei noastre;

- utilizarea sălii principale ca spaţiu de consultare a bibliotecii (după un orar convenit);

- organizarea de consultaţii destinate colegilor scriitori care doresc să intre în U.S.R. cu privire la îndeplinirea condiţiilor de accedere;

- ateliere de scriitură creatoare în şcoli şi în facultăţi, după nevoi;

- asigurarea unui spaţiu superior de reprezentare a scriitorilor filialei la televiziunile şi radiourile transilvane;

- bilete cu preţ redus (şi intrare gratuită pentru pensionarii din filială) în Parcul Haţieganu;

- bilete de favoare pentru scriitori la reprezentaţiile teatrelor şi operei clujene;

- organizarea unui atelier de elaborare de proiecte finanţate de autorităţile naţionale şi internaţionale relevante pentru scriitori şi literatură;

- alcătuirea unei videoteci conţinând filme documentare despre scriitorii filialei cu colaborarea Facultăţii de Teatru şi Televiziune, a studiourilor de televiziune;

- alcătuirea unei fonoteci cu lecturi de autor;

- întâlniri ritmice cu cititorii în diferite locaţii;

- organizarea cu mijloace logistice la îndemână a unui festival de poezie la Cluj;

- vizite semestriale al conducerii filialei în centrele scriitoriceşti arondate filialei (Bistriţa, Satu Mare, Baia Mare etc.) şi zile dedicate fiecăruia dintre aceste centre la sediul filialei noastre;

- ameliorarea sitului internet al filialei printr-o diversificare a modalităţilor de prezentare, ca şi prin deschideri către cele mai tinere promoţii de autori susceptibili să devină membrii filialei noastre, şi o publicaţie periodică internet a acesteia;

- colocvii ale mai tinerilor confraţi, menite să împrospăteze prin sugestii şi tendinţe noi direcţiile deja afirmate ale activităţii noastre.

Toate acestea - şi alte abordări, îmbunătăţite prin cooperarea oricăruia dintre colegii din interiorul filialei – vor fi puse în discuţie ritmic în cadrul întâlnirilor conducerii filialei, deciziile fiind luate împreună.

Cu bune gânduri colegiale, Ovidiu Pecican (14 august 2013)





Comitetul de Conducere al Filialei

Irina PETRAŞ

(vezi mai sus Proiectul de la candidaturi pentru funcţia de preşedinte)



DOINA CETEA

Proiect

pentru candidatura în Comitetul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor



În ultimele legislaturi, am fost aleasă de mai multe ori în Comitetul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor. Experienţa acumulată nu o consider ca pe o rutină păgubitoare, ci ca un bagaj absolut necesar pentru cel care doreşte să servească colectivitatea de scriitori. În aceste condiţii, voi încerca să nu mă abat de la principiile pe care mi le-am impus atunci când am candidat prima oară la o funcţie de conducere în breasla noastră şi să continui să mă comport şi să acţionez ca şi până acum.

În consecinţă îmi propun:

- să desfăşor o activitate transparentă, canalizată în direcţia consolidării activităţii Filialei;

- să promovez în relaţiile cu alte instituţii (Primărie, Consiliu Judeţean, conducerea Uniunii Scriitorilor) numai şi numai interesele colegilor mei, ale Filialei în ansamblul său;

- să consolidez relaţiile cu instituţiile culturale din judeţ (edituri, muzee, biblioteci), în vederea iniţierii unor proiecte comune;

- să sprijin afirmarea valorilor literare din cadrul Filialei, mai ales a tinerilor membri şi a celor care îşi vor depune în viitor cererile de intrare în Uniunea Scriitorilor;

- să acţionez pentru o şi mai accentuată coagulare a reprezentanţelor teritoriale în activitatea cotidiană a Filialei;

- să contribui la statornicirea unei atmosfere de prietenie, de înţelegere între membrii Filialei noastre;

- să ajut cu experienţa mea Preşedintele nou ales al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor;

- să asigur o corectă activitate financiar-contabilă şi administrativă a Filialei, inclusiv ajutându-i din acest punct de vedere pe colegii de la revista Steaua



Ion CRISTOFOR

Proiect

pentru candidatura în Comitetul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor şi pentru cea de reprezentant al Filialei în Consiliul USR

În primul rând, doresc să mulţumesc colegilor din Uniunea Scriitorilor din România Filiala Cluj pentru onoarea pe care mi-au făcut-o, alegându-mă în Comitetul de Conducere al filialei. Desigur, nu voi face un bilanţ al activităţii mele de până acum întrucât fiecare poate să judece în ce măsură mi-am îndeplinit sarcinile în această calitate. În cazul în care stimaţii colegi îmi vor face onoarea să îmi acorde votul de încredere, programul meu este simplu: să continuăm să facem tot ceea ce a fost bun şi meritoriu, să dezvoltăm în continuare programe de real interes, să înlăturăm ceea ce a fost mai puţin bun.

În primul rând, voi continua să particip la dezvoltarea unor programe de promovare şi de atragere a unor resurse din fondurile locale. Până în prezent, fondurile au provenit mai ales de la bugetul Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca. Sunt convins că în viitor va fi nevoie să atragem fonduri (pentru premii, editări de carte etc) şi din alte surse. Mă gândesc că ar fi necesar să atragem fonduri şi de la bugetul Consiliului judeţean, dat fiind faptul că mulţi dintre scriitori nu sunt clujeni, ci locuiesc în alte localităţi ale judeţului. În acest sens, împreună cu colegii din alte centre, vom solicita primăriilor din centre precum Bistriţa, Satu Mare sau Baia Mare să acorde câte un Premiu special al primarului localităţii. Modelul Premiului primarului “Nicolae Drăganu”, acordat la Cluj-Napoca, trebuie extins căci aceşti scriitori din alte localităţi contribuie la vizibilitatea cetăţii în care locuiesc.

Vom face toate eforturile pentru ca iniţiativa Festivalului de Carte “Transilvania” să fie susţinută în continuare de către administraţia locală, iar scriitorii filialei să poată să-şi promoveze cărţile prin intermediul acestei iniţiative.

Voi acţiona, împreună cu colegii din Comitetul de Conducere, pentru a solicita administraţiei clujene, dar şi din alte oraşe, ca monumentele funerare ale scriitorilor decedaţi să fie incluse în lista de personalităţi ale cimitirelor, pentru a evita situaţia în care scriitori lipsiţi de urmaşi să îşi piardă locul de veci, cum este cazul lui Henri Jacquier. Totodată, voi milita în continuare pentru a cinsti memoria marilor scriitori ai cetăţii prin acordarea unor nume de străzi, pentru acordarea titlului de Cetăţeni de onoare, a Diplomei şi medaliei Pro Urbis, a titlului de Senior al Cetăţii.

Voi încerca să dinamizăm activitatea Filialei printr-o comunicare mai activă cu membrii ei, printr-o mai profundă coeziune a breslei, într-o perioadă în care e nevoie, mai mult ca oricând, de dialog, de susţinere mutuală şi de fraternitate.

Vom afişa pe site-ul USR Filiala Cluj toate informaţiile referitoare la viaţa literară şi voi milita pentru mai multă transparenţă pentru ca fiecare membru să ştie cum sunt cheltuiţi banii instituţiei, să cunoască criteriile de selecţie, modalitatea de acordare a premiilor şi de acceptare sau de respingere a dosarelor pentru admiterea ca membru.

Voi iniţia ca site-ul Filialei să conţină nu numai o bază de date, ci şi o antologie din textele fiecărui membru, cu traduceri în limbi de circulaţie internaţională. Totodată, vom iniţia colaborări cu Filiale din ţările vecine, din Europa sau din alte continente, pentru a fi realizate antologii individuale sau colective din opera membrilor. Voi susţine realizarea de turnee literare între filialele USR din România, dar şi schimburi culturale mai intense cu scriitorii din Republica Moldova, schimburi ce au fost neglijate în ultimii ani, din diverse cauze.

Voi susţine o campanie de sensibilizare a autorităţilor locale dar şi a factorilor politici de la nivel central în vederea susţinerii culturii, a cărţii în general, a promovării scriitorilor români, factori de păstrare a identităţii naţionale, a limbii române, în condiţiile în care asistăm la degradarea limbii vorbite şi scrise.

Voi milita pentru organizarea la Cluj-Napoca, în colaborarea cu Facultatea de Litere şi a altor facultăţi, a unor şcoli de vară, în care să fie invitaţi tineri ce vor fi formaţi ca traducători ai literaturii române. Nu putem ambiţiona ca oraşul să devină Capitală culturală europeană în condiţiile în care literatura noastră e puţin cunoscută pe plan european.

Totodată, voi acţiona pentru realizarea de antologii bilingve, româno-maghiare, prin care creaţia colegilor noştri români şi maghiari să fie mai bine cunoscută.

De asemenea, voi încuraja, prin proiecte concrete, colaborarea cu şcolile, colegiile şi facultăţile clujene pentru organizarea de lansări de carte şi alte activităţi culturale (cum ar fi un Concurs de ortografie şi a unui Concurs pe teme literare, organizat sub egida USR Filiala Cluj) care să dezvolte interesul tinerilor pentru limba română şi pentru literatură. Trebuie să fim conştienţi că nivelul scăzut de cultură a tinerelor generaţii va duce la dispariţia cititorilor noştri.

Nu în ultimul rând, voi susţine organizarea de activităţi culturale în comun cu asociaţiile artiştilor plastici şi ale muzicienilor (cum ar fi, de pildă, Seri de poezie şi jazz), necesare pentru o cunoaştere reciprocă, ţinând cont şi de necesitatea de a stabili în comun strategia necesară ambiţiei Clujului de a deveni Capitală culturală europeană.

Sunt doar o parte din liniile generale ale proiectului meu de a îmbunătăţi activitatea USR Filiala Cluj, care trebuie să (re)devină o entitate stimată şi respectată pe plan local, naţional şi european. Toate aceste deziderate pot fi realizate prin participarea activă a tuturor membrilor breslei, prin încredere, respect şi sprijin reciproc. Acestea sunt valorile pe care vă asigur că le voi cultiva, indiferent care va fi opţiunea membrilor filialei la alegerile din luna septembrie a.c. Cu deosebită stimă, Ion Cristofor



Marta PETREU

Proiect de candidatură pentru Comitetul de Conducere al Filialei USR

Subsemnata, Marta Petreu, scriitor,

Îmi depun candidatura pentru Comitetul Filialei USR Cluj.

Deoarece viaţa noastră cultural-literară este „agitată”, şi, cum s-a văzut de curînd chiar în Cluj, atacurile şi atingerile la demnitatea autorilor sînt tot mai numeroase, cred că am obligaţia morală de a candida pentru această funcţie, anume în vederea apărării demnităţii personale a scriitorilor şi demnităţii breslei.

La fel, ca redactor şef al revistei Apostrof, în care sînt publicaţi autori din Cluj, din Transilvania, din ţară şi din lume, din toate generaţiile şi de toate orientările, revistă deschisă tuturor şi în care numai cine n-a vrut să fie colaboratorul nostru lipseşte din lista largă a celor publicaţi, candidez şi cu gîndul că în felul acesta asigur o şansă de continuitate pentru revistă. Marta Petreu (2 iulie 2013, Cluj)



Ovidiu PECICAN

PROIECT pentru candidatura la Comitetul de Conducere al Filialei Cluj a USR

Subsemnatul Ovidiu PECICAN, membru al Uniunii Scriitorilor din România, îmi depun prin prezenta candidatura pentru Comitetul Filialei Cluj a USR, socotind că

Prin emisiunile mele TV, prezente pe 2 posturi (TVR Cluj şi NCN) am reuşit să aduc o vizibilitate considerabilă şi să sporesc prestigiul scriitorilor în comunitate;

Prin comentariile mele radiofonice, în revistele literare şi, nu o dată, în ziare am dovedit disponibilitatea de a aborda curajos şi competent problemele artei literare şi creaţiei scriitoriceşti;

Prin buna cunoaştere şi respectul colegilor scriitori aş putea contribui mai substanţial la apărarea drepturilor acestora, la obţinerea de noi drepturi şi la recunoaşterea simbolică a contribuţiilor lor culturale.

Prin ideile, strategiile şi tacticile pe care le susţin, ca şi prin experienţa dobândită în legislatura anterioară pot aduce şanse mai multe de succes eforturilor constructive ale comunităţii noastre scriitoriceşti.

Mă declar, totodată, interesat şi disponibil în a susţine cauza membrilor filialei şi a noilor aspiranţi la calitatea de membri în raport cu autorităţile statului şi cu USR.

Cu respect, Ovidiu Pecican (14 august 2013)



Cornel COTUŢIU

Proiect pentru activitatea Comitetului Filialei Cluj

Fără îndoială că în ultimii ani Filiala a devenit un organism viu, tentant prin programe, fapte. Totuşi, vin cu câteva propuneri care să sporească evantaiul de manifestări.

- Dezvelirea unor plăci memoriale pe casa ori clădirea unde s-au născut sau au trăit scriitori români ori de alte etnii. De pildă, în zona Bistriţei şi a Năsăudului, se pot avea în vedere Valentin Raus, Lucian Valea, Vasile Rebreanu.

- Cotidienele din centre de judeţ să aibă o rubrică de genul „De la Filiala Scriitorilor Cluj” (cu informări despre activităţi şi apariţii editoriale), rubrică ţinută de un scriitor din zonă.

- Turnee în teritoriu pentru întâlniri cu cititorii (cu sprijin financiar din partea consiliilor judeţene).

- Constituirea în librării şi biblioteci a unui stand „Scriitori din Filiala Cluj”.

- Colaborări (prin lansări de carte, colocvii) cu biblioteci funcţionale din mediul rural (nu numai legate de zile memorative sau comemorative).

- Lecturi în public (nu numai la Cluj), ci şi în teritoriu (Cornel Cotuţiu, 25 august 2013).



Adrian POPESCU

Comitetul Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor are, în concepţia mea, de candidat :

- rolul de a asigura o foarte bună comunicare cu conducerea centrală, prin colaborarea strânsă cu aceasta, prin cunoaşterea priorităţilor breslei noastre, a strategiei noastre generale, pe de o parte, prin comunicarea la timp, cu exactitate, tuturor membrilor Filialei, a conţinutului deciziilor luate, pe de alta.

- datoria ca prin scriitorii care vor fi aleşi de noi în viitorul Comitet să se menţină atmosfera de colegialitate şi de încredere reciprocă, între centru şi Filială, practic o colaborare eficientă între Bucureşti şi Cluj. Destinele, manifestate social, al scriitorului român şi al instituţiei noastre profesionale, Uniunea Scriitorilor, sunt inseparabile. Nu este important unde locuieşte un autor.

- obligaţia morală şi profesională de a încuraja tinerele talente revine şi membrilor viitorului Comitet, prin publicarea tinerilor în reviste, premierea, susţinerea lor pe termen lung, iar, acolo unde este cazul, primirea lor în rândurile membrilor Uniunii Scriitorilor.

- sarcina colegială de a propune Comitetului Director numele membrilor Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor ca participanţi la unele activităţi literare de anvergură, recitaluri cu impact naţional , turniruri poetice, colocvii naţionale, mese rotunde, deplasări în tară sau în străinătate.

- menirea de a discerne tranşant între valoare şi non valoare literară, între kitsch şi substanţă, descurajând veleitarii, care vor sa acceadă ca membri ai Uniunii Scriitorilor, în lipsa unei înzestrări reale şi a unui comportament social civilizat.

- posibilitatea să elimine unele animozităţi, adversităţi, certuri între membrii Filialei, creând un climat plăcut, în cadrul întâlnirilor, lansărilor de carte, adunărilor. (Adrian Popescu)



NICOLAE BĂCIUŢ

Membru USR din 1990

Proiect de candidatură pentru Comitetul de Conducere al Filialei USR

NICOLAE MANOLESCU, în RAPORT DE ACTIVITATE 2009-2013, aprecia în termeni fără echivoc activitatea modestă a Filialei Târgu-Mureş a USR, confiscată (sedusă) şi abandonată de cei care o conduc din 1990 încoace, ceea ce a dus şi la „emigrarea celor dezamăgiţi de ce se întâmplă în această Asociaţie (Mihai Sin, Nicolae Băciuţ, Valentin Marica, Răzvan Ducan, Marta Izsak, Darie Ducan, la care se adaugă Mariana Gorczyca), la Asociaţia din Cluj Napoca: „Din păcate, nu putem afirma acelaşi lucru despre Filiale care n-au avut practic nici o activitate, cum ar fi cele de la Constanţa şi Chişinău, spre a nu mai vorbi despre Filiala de la Tg.Mureş, ruptă în două, ai cărei reprezentanţi în CUSR sau în CD au fost absenţi mai de fiecare dată, chiar şi de la reuniuni foarte importante precum aceea din aprilie, în care a fost adoptat Statutul amendat, sau aceea din 10 iunie, în care a fost votat calendarul alegerilor din septembrie-octombrie. (La comisia de validare, dosarele au fost aduse de un membru binevoitor al Filialei, dar nu şi al Comitetului, despre membrii căruia nu avem de multişor nici o informaţie sigură.)”

1.Din aceste considerente, şi nu numai, reprezentarea scriitorilor mureşeni şi integrarea lor în programele şi proiectele Asociaţiei din Cluj-Napoca este mai mult decât necesară.

Ca şi redarea şi creşterea prestigiului calităţii de scriitor în comunitate, prin toate activităţile desfăşurate sub semnul breslei scriitoriceşti, pentru care am realizat şi în ultimii ani zeci de programe, proiecte şi acţiuni literar-artistice de impact.

2.Continuarea editării revistei de cultură „Vatra veche”, pe care o editez din resurse financiare proprii, de cinci ani, cu sprijinul scriitorilor mureşeni din Filiala Cluj, revistă în care se regăsesc nu doar aceşti scriitori, ci şi alţi peste o sută de autori de carte din judeţul Mureş, a căror primire în USR a fost zădărnicită de chiar indiferenţa celor care se fac că reprezintă interesele scriitorilor mureşeni.

Fireşte, sunt prezenţi în paginile revistei mulţi membri ai filialei Cluj

3. Iniţierea de programe culturale, care vizează reconsiderarea acţiunilor de promovare a cărţii şi de stimulare a lecturii, de antrenare a cât mai multor sciitori în proiecte culturale şi literare, constând nu doar în lansarea de cărţi, în întâlniri cu cititorii, ci şi în susţinerea unor conferinţe pe teme literare, a unor recitaluri de poezie în şcoli şi în organizarea a trei concursuri literare de poezie şi proză: „Romulus Guga”, „Serafim Duicu” şi a unui concurs de creaţie religioasă „Credo”, concursuri menite şi să descopere şi să susţină tinerii scriitori.

4.Intenţionez, de asemenea, să promovez proiecte editoriale din surse private şi publice, prin Editura Nico, pe care o conduc şi care a editat peste 1500 de titluri din 1990 încoace.

Voi continua să editez volume noi din seria de antologii literare „Ceasul de flori” şi „Îmblânzitorul de cuvinte”.

5. Amenajarea unei Rotonde „Cenaculum”, cu busturile în bronz a cel puţin zece oameni de cultură mureşeni, în faţa Centrului de Cultură „Eminescu” din Târgu-Mureş, de o parte şi de alta a statuii în piatră a lui Eminescu, existentă.

5. Intenţionez să susţin accederea în USR a unora din cei peste o sută de autori mureşeni, ignoraţi şi marginalizaţi de filiala Târgu-Mureş.

6. Doresc să reanimez legăturile scriitorilor mureşeni din Filiala Cluj, precum şi a altora din filiala noastră cu scriitorii din Chişinău, unde am înfiinţat o bibliotecă de carte românească „Târgu-Mureş”.

7. Intenţionez să continui organizarea de tabere de creaţie literară prin atragerea de fonduri din diverse surse, locale şi naţionale.

8. Voi susţine desfiinţarea Filialei Târgu-Mureş, pentru activitatea irelevantă şi numărul nesemnificativ de membri, şi integrarea membrilor acesteia, opţional, în cele două filiale puternice din zonă: Cluj şi Alba.

9. Intenţionez înfiinţarea unei librării cu sprijin local într-un proiect public-privat, pentru că toate marile librării târgumureşene au fost desfiinţate.

10. Înfiinţarea unui Muzeu al Literaturii la Târgu-Mureş, având în vedere că în judeţul Mureş nu există nicio casă memorială, şi aplicarea unor plăci memoriale pe casele/blocurile în care au trăit scriitori mureşeni.

11. Amenajarea în bibliotecile publice a unor standuri cu cărţi de autori din filiala Cluj.

12.Susţinerea activităţii filialei, printr-o rubrică permanentă, în cotidiene mureşene şi în revista „Vatra veche”.

13. Multe alte proiecte, susţinute de un spirit dinamic, inventiv, neostoit. Pentru că ce e bun la Târgu-Mureş poate fi bun în toate centrele în care trăiesc scriitori din filiala Cluj a USR. 8 septembrie 2013



Karácsonyi Zsolt

Prezentarea programului de candidatură

pentru funcţia de membru al comitetului de conducere a filialei şi reprezentant CUSR

În ultimii ani (și ca membru al conducerii filialei clujene al USR, dar și ca redactor al revistei Helikon) am încercat să aduc cât mai aproape literaturile minorităților, în special al literaturii maghiare, mai aproape de literatura română, și nu numai. Această apropiere e un drum simplu dar lung și întortocheat – cel al traducerii.

Prin colaborarea cu revista Tribuna am reușit să ajungem la o performanță inedită, la un dialog între textele tinerilor autori, care au apărut în același timp, în același număr, aproape în aceeași zi – textele traduse în maghiară au apărut în Helikon, cele traduse în română pe paginile revistei Tribuna.

De un astfel de dialog avem nevoie și în continuare. Prin organizarea unor evenimente literare am reușit, bineînțeles nu singur, ca literatura maghiară scrisă în Cluj să fie mai vizibilă nu doar în inima Transilvaniei, dar și în alte părți, chiar și în străinătate.

Prin promovarea traducerii, am reușit să prezint, împreună cu colegii maghiari din breaslă, autori de seamă a literaturii române, dar și pe cei din generația mai tânără.

Am reușit să adun fonduri pentru premii, dacă a fost nevoie, și am fost preocupat și de informarea membrilor aparținând minorităților.

Ce propun:

Un dialog instant între literaturi (în special germană-maghiară-română) prin evenimente literare, lansări de volume traduse, chiar și o conferință pe tema traducerilor trilaterale.

Mărirea vizibilității în cadrul filialei, dar și în viața culturală clujeană a membrilor filialei, aparținând minorităților prin lansări de carte, dialoguri interculturale la masă rotundă.

Aducerea în lăuntrul filialei a tinerilor autori maghiari, mai ales pe cei care au deja o recunoaștere națională, sau chiar internațională.

Organizarea unei tabere literare cu tematica: traducere și interculturalitate în Cluj-Napoca sau împrejurimile orașului.

Atragerea de fonduri pentru promovarea autorilor maghiari și români, și traducerea acestora în diferite limbi europene.

Cu stimă, Karácsonyi Zsolt



Ion Pop

Proiect Candidatura pentru Comitetul de conducere al Filialei

- îmi propun să sprijin reactivarea cenaclului Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor

- căutarea de soluţii pentru deschiderea unei cafenele literare la Cluj,dacă va fi posibil chiar în spaţiul "Arizonei", aflat acum în renovare. Sărbătorirea a 45 de ani de la apariţia revistei "Echinox" ar fi o bună ocazie de a compune un decor adecvat şi expresiv, cu imagini din viaţa scriitorilor clujeni

- organizarea de întâlniri ale scriitorilor din Filiala noastră cu studenţii Facultăţii de Litere şi ai altor facultăţi, lecturi, dialoguri, conferinţe, lansări de cărţi

- reluarea "ieşirilor" în liceele clujene ale unor scriitori, cu ocazia premierii unor cărţi valoroase, alături de editorii lor

- contacte susţinute cu TVR Cluj în vederea unor emisiuni literare, acum mai rar organizate

- dialoguri periodice cu editurile clujene

- analiza periodică a revistelor literare la lucrează membrii filialei noastre

- contacte cu Radio Cluj şi cu TVR Cluj în vederea realizării a unei arhive sonore şi TV, variantă a "Fonotecii de aur" de la Radio România Cultural.

Ion Pop





Reprezentant Consiliul USR

RUXANDRA CESEREANU

Proiect

(pentru candidatura în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România)



Ce se doreşte a fi o filială a Uniunii Scriitorilor din România, prin revistele ei de cultură şi alte instituţii aferente? Este vorba despre o structură cu aplicaţie concretă la nivel cultural, cu variate modalităţi de analiză a produsului cultural. Un corpus ramificat, gândit (în principiu) după o anumită strategie culturală; această strategie poate fi incisivă sau moderată.

Esenţială pentru viabilitatea unei filiale a U.S.R. este, prin urmare, strategia culturală promovată de aceasta. Strategia culturală este acţiunea de a concepe un produs cultural în funcţie de anumiţi factori: 1. existenţa unor grupări literare conexe sau adverse; 2. promovarea unui limbaj civilizat în emiterea produsului cultural; 3. existenţa unor personalităţi care ar putea gira o strategie culturală şi produsele acesteia; 4. influenţarea strategiei culturale respective de către o anumită modă sau vogă literară (un autor la modă, un grup, un "ism"); 5. promovarea unor idei, concepţii, viziuni cu miză culturală imediată sau cu bătaie lungă.

O altă componentă esenţială pentru structura şi strategia culturală a unei filiale U.S.R. o constituie echipa ce o alcătuieşte. Este benefic ca aceasta să fie alcătuită, la nivel generaţionist, din scriitori făcând parte din generaţii diferite (să aibă o structură hibridă).

În funcţie de cele menţionate mai sus se manifestă şi politica (strategia) culturală a unei filiale care poate fi, la rândul ei: 1. o politică incisivă (când structura este omogenă) 2. o politică moderată (când structura este reprezentată de scriitori din generaţii diferite, care îşi completează şi armonizează opiniile).

În funcţie de structura şi reprezentanţii unei filiale, politica acesteia poate fi autoritară sau liberală; esenţial este ca această politică să fie coerentă şi să urmărească o anumită paradigmă culturală.

Tot în sensul definirii strategiei culturale există încă două componente importante: dinamica şi autoritatea pe care o strategie o exercită (sau nu) asupra vieţii culturale din spaţiul local, naţional, internaţional.

Am prezentat cele de mai sus, întrucât acestea sunt ideile şi gândurile cu care îmi propun să candidez, ca reprezentantă a Filialei Cluj a U.S.R. - în Consiliul U.S.R. Voi susţine (dacă voi fi votată şi aleasă) în Consiliul U.S.R. toate deciziile luate de către Filiala Cluj în aşa fel încât să pot fi o reprezentantă avizată a acesteia la Bucureşti. (Cluj-Napoca, 1 iulie 2013)



DINU FLĂMÂND

dinuflamand@yahoo.fr

tel 0721515617

PROIECT de candidatură la Consiliul USR

Stimaţi colegi,

m-aşsimţi onorat şi pe deplin motivat să iniţiez şi să pun în practică anumite proiecte pentru profitul nostru al tuturor, dacă aşobţine votul dumneavoastră ca să vă reprezint în viitorul Consiliu de conducere al Uniunii Scriitorilor.

Am trăit multă vreme în Occident şi am stabilit diverse contacte în mediile literare, mai cu seama în Franţa. De multe ori am regretat că la unele colocvii literare, la reşedinţe de creaţie, la întruniri literare sau la târguri de carte lipseau aproape în întregime scriitori români. Cât mi-a stat în putinţă, am insistat totdeauna să remediez aceste lacune şi nu de puţine ori am fost ascultat. Ca dovadă că am reuşit, de exemplu, să dirijez cu doi ani în urmă o iniţiativă a poeţilor catalani spre Transilvania. S-a realizat atunci un interesant turnir de poeţi români şi catalani prin localităţi din Transilvania şi prin unele locuri din Spania. Am recomandat şi au fost acceptaţi mulţi scriitori români pe la fundaţiile culturale unde fusesem şi eu găzduit. Am reuşit să diversific programul şi tematica meselor rotunde la recentul Salon al cărţii de la Paris. Cu aceeaşi ocazie am organizat la Paris şi în zona pariziană patru recitaluri de poezie românească. În urma contactelor avute cu o importantă editură pariziană sper să înceapă să existe o colecţie specială pentru mari poeţi români moderni. Am identificat noi traducători nativi din limba română spre limba franceză şi sunt convins că poate exista un program mai amplu de traduceri, din perspectiva Uniunii Scriitorilor, prin care să exploatăm resursele pe care le au alte instituţii: ICR, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe etc.

Cred că aş putea imprima în viitorul Consiliu US o noua strategie pentru traducerea şi promovarea literaturii române în câteva limbi de circulaţie şi pe spaţii de difuzare a cărţii care cu adevărat contează. Cred, de asemenea, că Uniunea scriitorilor, în cooperare cu institutele culturale străine aflate la Bucureşti, ar trebui să aibă mai multe contacte cu scriitorii din alte ţări, invitaţi de obicei la lansări ale propriilor lor cărţi în România.

Iată de ce vă solicit votul, cu regretul că nu voi fi prezent în momentul votării, fiind solicitat la Salonul cărţii de la Goteborg la o masă rotundă pe tema Pessoa-Cioran.



George VULTURESCU

Proiect de candidatură pentru calitatea de reprezentant al Filialei Cluj în Consiliul USR.



În calitate de membru al U.S. din România, Filiala Cluj-Napoca, doresc să candidez – în cadrul Alegerilor Generale din septembrie – pentru poziţia de Repezentant al Filialei Cluj în cadrul Consiliului U.S.R.

Motivaţia: în perioada ultimelor două legislaturi ale U.S. am fost ales – prin votul membrilor Filialei noastre – între membrii Consiliului Naţional al U.S. În această calitate am avut următoarele rezultate:

– am fost ales prin votul membrilor Consiliului în comisia de validare. Printr-o conlucrare eficientă cu conducerea Filialei din Cluj am făcut posibil să ajungă la Bucureşti zeci de dosare ale noilor membri pe care le-am susţinut şi prezentat favorabil;

– am fost ales tot prin votul Consiliului, în două rânduri, în Juriile naţionale ale U.S. – cel mai recent, preşedinte – Juriul de Nominalizare, 2012/1013 –. În această calitate am pledat, în cele două rânduri, pentru valoarea cărţilor din filiala noastră.

– sunt realizatorul şi fondatorul revistei Poesisdin Satu Mare şi al unor proiecte culturale binecunoscute în ţară şi peste hotare: Festivalul Internaţional „Zilele Culturale Poesis” şi al Premiilor anuale „Frontiera Poesis”. În această calitate am realizat – în tandem cu Filiala Cluj-Napoca – colocvii, evenimente literare la care au participat delegaţii de scriitori din China, din Ungaria – prin prelungirea „Zilelor L. Blaga” la Satu Mare –, din R. Moldova, Franţa, Ucraina, Serbia, SUA... etc. La aceste manifestări literare – precum şi la realizarea revistei „Poesis”, cu recenzii de cărţi şi texte originale – am menţinut o legătură strânsă şi am antrenat scriitori ai Filialei noastre din Cluj, Bistriţa, Maramureş, Sălaj, Satu Mare.

Cred că se poate face mai mult, că trebuie sprijinite mai concret manifestările tradiţionale organizate de Filiala noastră, printr-o extindere şi promovare a iniţiativelor „Reprezentanţelor” locale şi susţinerea lor în plan naţional. Mă gândesc la Zilele „Poesis” de la Satu Mare – cu lecturile publice şi colocviile de aici -, la zilele revistelor „Mişcarea literară” din Bistriţa, a „Caietelor Silvane” din Zalău şi a celor organizate de „Nord Literar” la Baia Mare. Filiala noastră trebuie să-şi întărească propria autonomie în spaţiul transilvan, ţinând cont de criza financiară din ţară şi din cadrul Uniunii noastre. Voi participa cu măsuri concrete, cu idei financiare, pentru implementarea acestor măsuri.

Pentru toate acestea îmi ofer disponibilitatea de a susţine interesele Filialei noastrei şi a scriitorilor ei în cadrul Consiliului Naţional al U.S.R., de a promova, în plan naţional, valorile şi problemele scriitorilor din spaţiul cultural de Nord-Vest. George Vulturescu



Prof. univ. dr. ŞTEFAN BORBÉLY

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

Facultatea de Litere

Critic literar şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din 1997



PROIECT DE CANDIDATURĂ

pentru funcţia de reprezentant al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor

în Consiliul Uniunii Scriitorilor




În opinia mea, viaţa instituţională a Uniunii Scriitorilor din România se caracterizează, în momentul de faţă, printr-un paradox: filialele teritoriale ale Uniunii sunt mai dinamice şi mai active decât conducerea centrală, inerţia şi lipsa de creativitate a acesteia din urmă fiind evidente, inclusiv pe fondul gestionării greşite a patrimoniului real al Uniunii, care a dus la pierderea Casei Monteoru. I se adaugă acestei carenţe conducerea preponderent electronică, de la Paris, a Uniunii, paseismul autojustificativ al puţinelor „acţiuni” cu extensie socială pe care Uniunea le-a întreprins în ultimii ani şi erodarea prestigiului simbolic al scriitorului în lumea pe care o trăim, conducerea Uniunii Scriitorilor nefăcând nimic pentru apărarea – legală sau morală – a scriitorilor aflaţi în situaţii dificile. Chiar recent, luarea de poziţie a Consiliului în cazul revistei Tribuna din Cluj-Napoca s-a făcut la presiunea câtorva membri ai Filialei Cluj, fiind aproape sigur că dacă ea nu ar fi existat, Uniunea ar fi lăsat ca lucrurile să curgă în voie, expectativa instituţională fiind, de altfel, o practică prudentă, îndelung exersată, verificată cu multe alte prilejuri.

În consecinţă, dacă dorim ca Uniunea Scriitorilor din care facem parte să-şi redobândească măcar parţial prestigiul social simbolic pe care l-a avut, o schimbare radicală a actualei conduceri centrale şi a mentalităţii cu care coordonează viaţa Uniunii se dovedeşte a fi necesară. Paradoxul este că, în ceauşism, Uniunea era mai vizibilă social şi politic decât este astăzi; ea era, pe de altă parte (vezi măcar Jurnalul lui Mircea Zaciu) o forţă morală de temut, care îngrijora Puterea, statut din care n-a mai rămas nimic în zilele noastre, Uniunea renunţând integral la rolul intelectualităţii critice active pe care ea este chemată să îl joace în societate.

Nu sunt un nostalgic – departe de mine o asemenea eroare... -, dar nu pot să nu constat eroziunea prestigiului simbolic al „breslei” din care fac parte, remarcând, totodată, că în multe ţinuturi din ţară, scriitorii se bucură – chiar şi în relaţiile cu autorităţile administrative locale sau cu cele politice – de o putere mult superioară celei pe care este în stare s-o genereze Conducerea centrală. Deci, se poate: totul depinde de oameni, de neutralizarea camarilei inerţiale, fixiste, care conduce acum Uniunea Scriitorilor şi de găsirea unor oameni capabili să investească în Uniune şi s-o dinamizeze. Criza morală de acum a Conducerii Uniunii Scriitorilor e şi una managerială, paseistă. Nu poţi gestiona Uniunea Scriitorilor, în anul de graţie 2013, cu instrumente manageriale din anii '60 sau '70 ai secolului trecut; între timp a avut lor o Revoluţie, s-a generalizat Internetul, scriitorii români au ajuns să facă parte dintr-o comunitate virtuală, cu deschidere internaţională şi globală: Uniunea nu se poate conduce invocând mereu Tradiţia în competiţia cu inovaţia şi cu inventivitatea, insistând pe tribalism în competiţia perdantă cu globalizarea.

Având în vedere toate aceste aspecte, îmi bazez candidatura pe câteva coordonate strategice lucid gestionabile managerial, după cum urmează:



a. Redobândirea prestigiului moral şi simbolic al Uniunii Scriitorilor şi al scriitorului ca atare în România de astăzi. Sunt îndeajuns de lucid să preliminez că într-un asemenea proces restitutiv, sporirea prestigiului ca atare al instituţiei este mai importantă, strategic, decât ar fi eventualele succese personale. În consecinţă, aş insista pe prezenţa publică a Uniunii Scriitorilor ca instituţie reprezentativă, pe redobândirea prestigiului social de odinioară printr-o prestaţie instituţională pregnantă, curajoasă. Oamenii trebuie reînvăţaţi cu gândul că Uniunea Scriitorilor şi scriitorii sunt instanţe morale de care trebuie să se ţină cont, ca să nu mai vorbim de faptul că reapariţia Uniunii Scriitorilor ca instituţie în dialogul tensionat al valorilor – în general distorsionate, corupte – din societatea românească de azi ar beneficia, imediat, de un ecou internaţional pe care se pot construi proiecte şi prin care se poate dobândi prestigiu.

Devine obligatorie, pe de altă parte, asistenţa juridică acordată de către Uniune membrilor săi, în cazuri care privesc litigiile lor profesionale, editoriale sau de patrimoniu, stigmatizarea publică abuzivă a unui scriitor – şi au fost multe în ultima vreme – răsfrângându-se, în mod direct, asupra imaginii de ansamblu a profesiei de scriitor şi a Uniunii Scriitorilor. Profesia de scriitor e înscrisă oficial în nomenclatorul de profesii din România: nu sunt indicii că Uniunea s-ar fi prevalat, în anii din urmă, de acest drept acordat prin lege.

2. Restabilirea încrederii – inclusiv lucrative – dintre Conducerea centrală a Uniunii Scriitorilor şi scriitorii din teritoriu. În momentul de faţă – se cuvine să recunoaştem -, aici e mai mult suspiciune decât colaborare, atunci când nu e de-a dreptul lehamite. Conducerea Uniunii Scriitorilor de acum s-a cam izolat de scriitori, pentru a se elibera de inconfortul întâlnirilor directe; această „practică” trebuie schimbată, transparentizarea relaţiilor instituţionale fiind doar unul dintre efectele pe care le putem prelimina.

3. Rearmonizarea diferitelor generaţii de scriitori. Sunt conştient de faptul că termenul de „generaţie” nu este pe placul multora, dar este o evidenţă socio-istorică şi culturală faptul că structurarea pe generaţii a scriitorilor români de după 1965 s-a produs pe fondul unei legislaţii specifice şi al unor condiţii social-economice diferenţiatoare. Pe moment – inclusiv în revistele literare majore ale ţării -, structurarea pe generaţii a scriitorilor funcţionează ca o sursă de tensiune, care prejudiciază unele „linii” în detrimentul celorlalte, având drept consecinţă ultimă decredibilizarea socială ca atare a tuturor scriitorilor.

4. Reordonarea criteriilor axiologice din literatura română, inclusiv prin recunoaşterea schimbărilor structurale care au avut loc după Revoluţia din decembrie 1989. Funcţionează ca o marotă negativă, în ochii multor literaţi români de azi, apartenenţa la postmodernism, care este o realitate pe care nici conservatorii cei mai înverşunaţi nu o pot nega. Pe de altă parte, deschiderea de după decembrie 1989 le-a oferit multor scriitori români şansa de a lucra în colective literare şi ştiinţifice internaţionale, de a publica volume originale la mari edituri internaţionale, de a lucra direct pentru ele, fără ca volumele respective să fie traduceri ale unor cărţi în prealabil apărute în ţară. Nici până azi, grila de premiere a Uniunii Scriitorilor nu face distincţia dintre „critică literară/eseu” şi volumele academice sau ştiinţifice publicate de către scriitorii români – inclusiv direct, la edituri transnaţionale -, tot aşa cum volumele originale, publicate direct în străinătate, sunt în general ignorate. Aş milita, aşadar – în spiritul adevărului pe care-l ocolim, ipocrit, astăzi – pe o recunoaştere globală a scriitorului român, fie că publică la noi, fie că îi apar volumele direct în străinătate. Restricţia naţională e perdantă, aici: ne furăm singuri căciula.

5. Sistematizarea promovării instituţionale a scriitorului român, la noi şi – mai ales – în străinătate, insistenţa căzând pe lumea virtuală, a Internetului. În mod paradoxal, Uniunea nu ne reprezintă, aici; nu ne recunoaşte, aşa cum se întâmplă, de pildă, în cazul PEN-ului. De ani buni, scriitorii ruşi – de pildă – beneficiază de un formidabil site autonom pe Internet, prin care sunt promovaţi atât în limba lor maternă, cât şi în câteva limbi internaţionale. Insist pe cumpărarea/închirierea unui site în beneficiul Uniunii Scriitorilor din România: câteva oraşe din România candidează deja pentru titlul de Capitală Culturală a Europei în 2021, inexistenţa unui asemenea site punând Uniunea Scriitorilor în umbră. Să corectăm un precedent: atunci când Sibiul a devenit Capitală Culturală Europeană în 2007, cel mai subreprezentat sector cultural – s-a protestat, la vremea respectivă, pentru această carenţă – a fost cel literar. A fost o eroare de conjunctură, dar şi una – mult mai mare – de strategie instituţională: dacă Uniunea Scriitorilor ar fi fost pregătită logistic pentru această provocare, lucrurile ar fi stat altfel.

6. Crearea unor programe de lucru şi comunitare compatibile cu programele culturale şi literare internaţionale, concentrate, de pildă, în Forul Cultural European. Lipsa de dinamism şi de imaginaţie cooperantă a Uniunii Scriitorilor e ilustrată, între altele, de scăderea drastică a contactelor instituţionale externe. Câte sunt, se datorează unor iniţiative spontane. Integrarea europeană a Uniunii Scriitorilor în programe de cercetare şi de colaborare regionale sau continentale mi se pare o necesitate. Paradoxul constă în faptul că mulţi membri marcanţi ai Uniunii Scriitorilor au iniţiat colective sau centre de cercetare transfrontaliere (dau un singur exemplu: Centrul de Cercetare a Imaginarului „Phantasma”, de la Cluj-Napoca), tot aşa cum numeroşi membri ai Uniunii Scriitorilor sunt activi integraţi în colective de lucru internaţionale, preponderent europene. Deci: există deja „racordurile” pe care se pot construi colaborări instituţionale de amploare. Întrebarea este: s-a interesat vreodată Conducerea centrală a Uniunii Scriitorilor de eventualul beneficiu – inclusiv de imagine – pe care Uniunea l-ar putea dobândi de pe urma muncii membrilor săi de rând?

7. Arhivarea electronică a patrimoniului Uniunii Scriitorilor (documente, manuscrise, obiecte şi imobile de patrimoniu etc.) Nu e un secret pentru nimeni că documentele Uniunii Scriitorilor – nu ştim nimic de soarta lor după mutarea sediului din Casa Monteoru – sunt vraişte, măcinate de igrasie, nesistematizate. Li se adaugă soarta incertă a patrimoniilor personale ale scriitorilor care mor sau nu mai pot să le păstreze. Din informaţiile pe care le deţin, cu titlu de exemplu, faţă de nici unul dintre aceste fonduri clujene Uniunea nu a manifestat vreun interes anume: fondul Marino a intrat la BCU, arhiva Cercului literar de la Sibiu a fost preluată de către Facultatea de Litere, apartamentul soţilor Ioana şi Liviu Petrescu a fost preluat de către Biblioteca Judeţeană, cu documente cu tot. Exemplele s-ar putea înmulţi: fondul de carte şi discurile soţilor Virgil Ierunca – Monica Lovinescu, de la Paris, se află la... Universitatea din Oradea (şi puţini ştiu că este acolo...). Sunt de părere că Uniunea Scriitorilor se prejudiciază singură ignorând aceste comori, renunţarea imediată la această indiferenţă păguboasă impunându-se de la sine.

8. Restructurarea contactelor dintre literaţii români din România şi cei care aparţin literaturilor minoritare. Îndeajuns de ciudat, aceste relaţii au fost mai active în perioada de dinainte de 1990, fiind transformate în acte de complezenţă inerţială, după. Conlucrarea devine cu atât mai necesară, cu cât programele identitare din domeniul culturii europene au renunţat la preeminenţa etichetărilor naţionale, insistând pe alte cadre de lucru (regiuni, limesuri, inter- şi multiculturalitate dinamică etc.).



Cu siguranţă, există şi alte domenii – cum ar fi, de pildă, redefinirea relaţiilor de respect şi colaborare cu scriitorii de provenienţă română aflaţi dincolo de graniţele ţării, sau reglarea statutului financiar al scriitorului - , a căror oportunitate va fi identificată pe parcurs. N-aş fi aşternut pe hârtie acest proiect de candidatură dacă n-aş fi fost convins că există, în interiorul Uniunii Scriitorilor, oameni care şi-ar dori ieşirea din inerţia complezentă de acum, asociată unui dinamism al cărui prim beneficiar ar fi „breasla” ca atare.

Cu mulţumiri pentru parcurgerea textului de faţă şi cu deosebit respect, Cluj-Napoca, 1 august 2013 (ŞTEFAN BORBÉLY)



Ion CRISTOFOR

Vezi mai sus, la candidaturi pentru Comitetul Filialei.



Ovidiu PECICAN

PROIECT pentru candidatura la Consiliul Uniunii Scriitorilor din România

Subsemnatul Ovidiu PECICAN, membru al Uniunii Scriitorilor din România, îmi depun prin prezenta candidatura pentru Consiliul USR, socotind că

Talkshowurile mele televizate, transmise săptămânal şi reluate pe internet, au mare impact în susţinerea prestigiului scriitorilor din România, acasă şi pe în lume;

Întâlnirea, cunoaşterea şi colaborarea cu un număr considerabil de confraţi scriitori, ca şi prestaţia mea de jurnalist, universitar, iniţiator şi membru de cenacluri, intervieveur, moderator de dezbateri, prezentator de carte şi istoric literar mi-au permis o cunoaştere din interior a condiţiei scriitorului român din provincie, din capitală şi din exil, permiţându-mi mai corecta reprezentare a acestuia în interiorul şi exteriorul obştei scriitoriceşti, în competiţia pentru prezervarea şi întărirea statutului său social şi material, ca şi a capitalului simbolic de care dispune.

Prezentul context social-economic, politic şi cultural, istoric, ce reprezintă o provocare majoră pentru scriitorul român – confruntat cu intrarea în comunitatea mai mare a limbilor şi literaturilor din UE, cu competiţia majoră adusă de globalizare, ca şi cu nevoia de optimizare a reprezentării, în funcţie de resursele materiale şi simbolice din teritoriu şi în raport cu tendinţa de descentralizare sau regionalizare logistică, precum şi multiplicarea mediului de producere a operei literare prin evoluţiile din zona noilor media (internet, SMS, hipertext etc.) impun o abordare înnoită a condiţiei scriitorului, pentru care sunt pregătit.

Socotesc că pot ajuta substanţial, prin bune oficii, breasla, atât contribuind la anvergura proiectelor în care se va angaja, cât şi la ameliorarea stării ei materiale şi a creşterii prestigiului său.

Cu respect, Ovidiu Pecican (14 august 2013)



Dr. Mariana GORCZYCA



PROIECT DE CANDIDATURĂ

Pentru calitatea de Reprezentant al Filialei Cluj în CONSILIUL UNIUNII SCRIITORILOR

Dragi colegi,

Un astfel de proiect de candidatură este, la urma urmei, o rostire a fiecăruia dintre noi, cei care ne-am propus să candidăm, pentru o calitate sau alta, în Alegerile din această toamnă. Fie că ne preocupă teoria structurii sau a strategiei culturale, fie că scriem despre activitatea-bilanţ în funcţii similare, fie că aducem la cunoştinţă ceea ce putem face concret, fie că notăm cu acribie diagnoza activităţii altora de până acum, aceste proiecte spun câte ceva esenţial despre noi.

Apreciez ca fiind salutară dorinţa atâtor colegi de a face parte din Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, asta însemnând că s-a acumulat o oarecare cantitate de nemulţumire faţă de cei care – se pare – nu au avut îndeajuns, în legislatura trecută, abilităţile necesare şi/sau contextul propice (generat de normative, legislaţie, factori politici, economici) şi – nu în ultimul rând – resurse de entuziasm pentru a promova cu eficienţă actul scrisului şi persoana scriitorului.

Este de la sine înţeles că, în ce mă priveşte, candidez pentru că îmi doresc pentru breaslă ca totul să meargă mult mai bine la nivel central, în acest Consiliu al Uniunii Scriitorilor. Prin mai bine înţelegând mai multă transparenţă, mai mult dinamism, dorinţă şi putinţă de upgradare a modalităţilor de comunicare funcţională între Filiale şi Conducerea Centrală în cadrul Uniunii.

Pentru ca prestigiul statutului de scriitor să crească, rolul creatorului în comunitate, ca voce autorizată să opineze, să identifice soluţii, să (re)devină principal este necesar ca Uniunea Scriitorilor să fie vizibilă, să conteze, să deţină pârghii prin cei aleşi în conectarea mediilor de afaceri, în sfera politicului, cu proiecte de colaborare punctuală cu Filialele ICR din lume, filiale în care programele literare sunt departe de a ocupa un loc important.

Rolul fiecărui reprezentant în Consiliul Uniunii Scriitorilor ar trebui să se personalizeze, să se specializeze, să depăşească statutul doar de verigă între Filială şi Conducerea centrală. Reprezentantul în Consiliu pledează pentru cauza Filialei pe care o reprezintă, îi face cunoscute activităţile, dorinţele, iniţiază proiecte, atrage suport moral, financiar şi de imagine dar, în acelaşi timp, trebuie să îşi asume o anume responsabilitate, o anumită secvenţă din strategia comună a Uniunii Scriitorilor din România, astfel încât activitatea lui anuală să fie detectabilă şi măsurabilă.

A fi membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor înseamnă, pe lângă bune intenţii, să înţelegi că, în orice domeniu în care trebuie să faci ca mecanismele să funcţioneze cu eficienţă, e nevoie de acoperire teoretică şi practică a unei discipline care se numeşte Management. Mai apoi, din datele generale ale Managementului, trebuie selectate exact acelea care sunt aplicabile la domeniul specific de interes. Cu atât mai mult atunci când vorbim de Management cultural, domeniu atipic prin resursele gestionabile, în care actanţi diferiţi – scriitori, critici literari, traducători, editori, cititori – trebuie să îşi găsească atractive intersectările şi condiţiile de manifestare şi de motivare (existente în alte ţări cu bune practici în domeniu).

A fi membru în C.U.S. nu cred că înseamnă un adaos la propriul CV (CV-ul unui scriitor ar trebui să aibă alte mize). Ci cred cu convingere că a fi membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor înseamnă o cantitate enormă de muncă pe care eşti dispus să o prestezi în slujba celorlalţi.

Deşi se spune despre creatori că suferă de egocentrism, că sunt naturi dificile, că au orgolii exacerbate, iată că unii dintre noi facem publică această disponibilitate de a ne diminua timpul propriu al creaţiei pentru a-l consacra celorlalţi.

Îi asigur pe toţi colegii înscrişi pentru o calitate sau alta în Alegerile din această toamnă de respectul meu, de faptul că mă onorează să ne aflăm într-o astfel de competiţie şi, exact ca în sport, fie ca cel mai bun dintre noi să câştige ... cât mai multe voturi! (17 august 2013)

Karácsonyi Zsolt

Vezi mai sus, la Candidaţii pentru Comitetul Filialei.





RAPORT DE ACTIVITATE / DARE DE SEAMĂ

Nicolae Manolescu:

RAPORT DE ACTIVITATE

2009-2013

Generalităţi

Nu e un secret pentru nimeni faptul că perioada 2009-2013 la care se referă Raportul a fost una din cele mai dificile din întreaga istorie a USR. În primul rând, sub aspect financiar. Ca urmare a crizei, desigur, la care s-au adăugat alţi factori mai mult sau mai puţin aleatorii. Vom reveni ceva mai jos cu precizările necesare. Cu mari eforturi, echipa de conducere a reuşit să echilibreze situaţia. Când scriu aceste rânduri, USR şi-a achitat toate datoriile – la bugetul de stat, la furnizori, utilităţi, precum şi datoriile restante după falimentul SC Queens SRL - şi e capabilă să susţină cea mai mare parte a proiectelor şi programelor angajate, precum şi cheltuielile curente, salarii, întreţinere şi altele.

După cum se ştie, la capătul unui şir de procese, USR a pierdut sediul central din Casa Monteoru, retrocedat proprietarilor de drept. A curs multă cerneală pe această temă, unii din colegii noştri, chiar membri în Consiliu, dovedind neînţelegerea faptului că o hotărâre judecătorească se cuvine respectată şi, mai rău, acuzând actuala conducere că n-a făcut nimic ca să păstreze sediul. Nu e momentul să intru în detalii, care sunt îndeobşte cunoscute, dar câteva precizări merită să fie făcute. Casa Monteoru era, în timpul procesului, proprietatea Primăriei Generale a Capitalei, care o dăduse în folosinţă USR pe 49 de ani. Anularea donaţiei din 1948-1949 a fost urmarea unui proces, dubios procedural, intentat în 2006 de urmaşii foştilor proprietari statului român, care a fost reprezentat în instanţă de Ministerul de Finanţe. La proces, USR n-a luat parte, nefiind informată, după cum n-a fost informată, decât trei ani mai târziu, nici Primăria Generală, proprietarul de drept. Deşi toate actele se aflau în posesia ei şi era beneficiar principal, USR a reuşit cu greu să fie acceptată parte activă în procesele care au urmat. Efortul financiar presupus de proces a fost destul de mare şi a afectat grav bugetul USR, diminuat deja la un prag critic. Pe scurt, tot ce se putea face s-a făcut. Restul e…literatură. Tot răul fiind, cum se spune, spre bine, noul sediu ţinând de Casa Vernescu este suficient ca spaţiu, funcţional şi implicând cheltuieli de întreţinere mai mici. Despărţirea de Casa Monteoru a fost dureroasă mai degrabă sub raport simbolic. Noul sediu din Casa Vernescu fusese renovat pe cheltuiala SC QUEENS SRL, printr-un contract separat, nu cu mult timp înaintea falimentului firmei, după 18 ani de colaborare fără fisură cu USR. Aş adăuga şi faptul că USR păstrează o relaţie civilizată cu noii-vechii proprietari ai Casei Monteoru, care, dovadă, ne-au pus la dispoziţie Sala Oglinzilor cu ocazia festivităţii de decernare a premiilor din 10 iunie şi ne-au lansat invitaţia de a organiza şi alte manifestări în fostul nostru sediu. În acelaşi plan simbolic la care ne-am referit, oferta îşi are semnificaţia ei.

Criza ne-a obligat şi la raţionalizarea cheltuielilor. Am redus formatul Consiliului şi al Comitetului Director, precum şi al Comitetelor de Filială, am desfiinţat un post de vicepreşedinte, am tăiat două din cele trei indemnizaţii de conducere, a Preşedintelui şi a Prim-vicepreşedintelui, ca şi indemnizaţiile Preşedinţilor de Filiale. Am atras fonduri extrabugetare ca să nu trebuiască să reducem salariile personalului administrativ şi economico-financiar cu mai mult de 10%. Am renunţat la mai mullte posturi de portari, introducând un sistem electronic la intrare în sediu. Şi aşa mai departe. Conducerea USR a atras, în mandatul 2009-2013, fonduri în sumă totală de 5.237.744 lei (1.163.944 euro), altele decât cele care provin din sursele interne obişnuite, taxa de timbru sau chiriile de la Casa Vernescu şi de la hotelul ”Unique”. Unele dintre aceste măsuri implicau amendarea Statutului.

Pe 12 martie 2013, Consiliul a dezbătut şi adoptat prin vot, în virtutea articolului 25 din Statutul în vigoare la acea dată, amendamentele propuse. Prin încheierea din 17 aprilie 2013, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a luat act de modificări şi a dispus înregistrarea acestora în Registrul Special aflat la grefa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, ceea ce înseamnă intrarea în vigoare a Statutului amendat. Prima consecinţă importantă este modalitatea de funcţionare a alegerilor din toamna lui 2013. În locul Adunării Generale (sau al Conferinţei Naţionale), se prevede o organizare descentralizată a alegerilor, care au loc în fiecare Filială în parte, ocazie în care sunt alese Comitetele de Filială, Preşedinţii lor şi, unde e cazul, reprezentantul­ sau reprezentanţii în CUSR, alţii decât Preşedintele, precum şi, într-o urnă separată, sigilată până la sfârşitul alegerilor din toate Filialele, Preşedintele USR. Voturile luate în calcul sunt cele exprimate de membrii titulari participanţi şi ele decid majoritatea, fără a fi necesar un anumit cvorum. Pot participa la reuniuni şi membri stagiari, dar ei nu au drept de vot. Membrii care nu au achitat până la data ultimei reuniuni a Consiliului din 10 iunie cotizaţia pe 2012 sau/şi pe anii anteriori sunt suspendaţi, conform Statutului: ei pot participa la Conferinţe, dar fără drept de vot. Tot ca urmare a amendării Statutului, Consiliul şi Comitetul au un alt algoritm de alcătuire, rezultat din descentralizare şi din reducerea numărului de membri. Asociaţia de Bucureşti a fost desfiinţată ca o suprastructură care s-a dovedit inutilă, iar Secţiile ei (Poezie, Proză, Dramaturgie, Literatură pentru copii şi tineret, Critică, Istorie literară şi Eseu, Traduceri) au fost ridicate la rang de Filială. În fine, de asemenea ca remarcă generală, toate reuniunile organelor centrale de conducere s-au ţinut în termenele statutare şi toate deciziile au fost adoptate statutar, prin vot, în CUSR sau în CD, după caz. Există tendinţa unora din membrii USR de a acuza conducerea de lipsa transparenţei. Absolut toate deciziile statutar adoptate au fost comunicate membrilor, pe site sau prin alte mijloace.

Nu acelaşi lucru se poate spune şi în legătură cu unele Filiale. Am avut de obicei rare informaţii despre astfel de reuniuni, ca, de altfel, despre activitatea, proiectele sau programele susţinute de Filiale. E vorba, mai cu seamă, de unele Filiale din Bucureşti, în mare restanţă cu strângerea cotizaţiilor, nu în ultimul rând, din cauza funcţionării greoaie a ASB, în condiţiile unui număr foarte mare de membri, 1056 titulari şi 50 stagiari (pe hârtie, din care doar jumătate se vor afla la Conferinţele de alegeri, restul fiind suspendaţi tocmai pentru neplata cotizaţiei pe unul sau pe mai mulţi ani; există scriitori care nu şi-au plătit niciodată după Revoluţie cotizaţia, chiar şi unii care au fost aleşi la un moment dat în conducerea USR şi au beneficiat de indemnizaţie şi de toate drepturile cuvenite membrilor). Filialele din ţară sunt aproape la zi cu strângerea cotizaţiilor, în acest caz, lipsa de activitate a câtorva, din fericire foarte puţine, explicându-se prin numărul prea mic de membri. Culpa revine Comitetelor şi Preşedinţilor. Situaţia ne obligă la un avertisment: participanţii la alegeri vor trebui să fie mult mai atenţi când propun sau votează candidaţi la funcţiile de conducere. Acestea nu sunt o onoare. Ele presupun interes, prezenţă, iniţiativă, bătaie de cap. Starea precară a unor Filiale, cu un număr de membri cu mult peste norma statutară, dar fără activitate, se datorează pasivităţii Preşedinţilor lor, care s-au obişnuit să aştepte salvarea de la conducerea centrală, în condiţiile în care se privează ei înşişi şi nesiliţi de nimeni de peste 50% din banii proveniţi din cotizaţii. Faceţi un calcul aritmetic simplu şi veţi constata câţi bani rămân neîncasaţi şi ce se poate realiza cu ei într-o Filială care are între 200 şi 300 de membri, chiar dacă cotizaţia e doar de 100 de lei pe an iar pentru pensionari de 50 de lei. Pe de altă parte, ne simţim moralmente obligaţi să relevăm faptul că majoritatea Filialelor din ţară, îndeosebi cele de la Cluj, Iaşi, Timişoara, Arad, Bacău, Sibiu, Craiova, Piteşti, Braşov, Alba Iulia, Galaţi-Brăila au avut o activitate bogată, au atras fonduri însemnate de la forurile locale şi chiar, a se vedea cazul Filialei Alba, au susţinut financiar activităţi ale conducerii USR şi ale revistelor centrale. Acestora le mulţumim pentru implicare. Din păcate, nu putem afirma acelaşi lucru despre Filiale care n-au avut practic nici o activitate, cum ar fi cele de la Constanţa şi Chişinău, spre a nu mai vorbi despre Filiala de la Tg. Mureş, ruptă în două, ai cărei reprezentanţi în CUSR sau în CD au fost absenţi mai de fiecare dată, chiar şi de la reuniuni foarte importante precum aceea din aprilie, în care a fost adoptat Statutul amendat, sau aceea din 10 iunie, în care a fost votat calendarul alegerilor din septembrie-octombrie. (La comisia de validare, dosarele au fost aduse de un membru binevoitor al Filialei, dar nu şi al Comitetului, despre membrii căruia nu avem de multişor nici o informaţie sigură.)



ACTIVITATE

Vom porni de la cele zece puncte prevăzute în Programul pe care l-am prezentat la Conferinţa Generală din toamna lui 2009 şi vom încerca să vedem câte din obligaţiile pe care ni le-am asumat atunci au fost respectate, câte nu şi de ce.

1-2-3-4).Redefinirea raporturilor dintre USR şi statul român. Determinarea instituţiilor statului de a-şi asuma răspunderile care le revin în materie de cultură. Creşterea vizibilităţii scriitorului şi literaturii în societate. Crearea de programe pentru străinătate.

Acest punct din programul de acum patru ani a fost realizat integral. Redefinirea raporturilor cu autorităţile a reprezentat din partea noastră o schimbare radicală de mentalitate şi de atitudine. Revoluţia din 1989 le-a creat celor mai mulţi dintre noi iluzia că literatura, arta, cultura, în general, trebuie scoase de sub tutela statului. Libertatea de creaţie recent dobândită părea incompatibilă cu aservirea faţă de o autoritate în care continuam cu toţii, în virtutea inerţiei, a o vedea pe aceea comunistă. Euforia post-decembristă odată trecută, ne-am dat seama că literatura are aproape la fel de mult de suferit în prezent de pe urma dezimplicării statului, pe cât a avut în trecut de pe urma intervenţiei lui abuzive. Economia de piaţă riscă să ucidă cultura, în condiţiile în care criteriului valorii îi ia locul criteriul succesului. Literatura s-a aflat după 1989 într-o situaţie mai grea decât alte domenii culturale. Teatrele beneficiau şi beneficiază de subvenţii, cinematografia, aşijderea, ca să nu mai vorbim de arhitectură (în pofida faptului că arhitecţii, nu scriitorii, au dovedit cea mai ruşinoasă conformare la politica regimului trecut, dovadă blocurile în care trăiesc trei sferturi din locuitorii oraşelor ţării!). În consecinţă, ne-am adresat guvernului Boc. Argumentul nostru a fost că, dacă patrimoniul este, pe bună dreptate, subvenţionat de stat, nu există nici un motiv să nu fie subvenţionată cultura vie, bunăoară, publicaţiile literare: cultura vie de azi este patrimoniul de mâine. Primul ministru a înţeles argumentul şi am făcut împreună cu guvernul un protocol prin care publicaţiile culturale, majoritatea nerentabile într-o economie de piaţă, să fie subvenţionate. Banii au venit, revistele au fost salvate. Să nu se creadă însă că lucrurile au mers de la sine. USR fiind un ONG independent, legea reglementează în modul cel mai strict, deseori birocratic, relaţiile financiare cu guvernul. Am avut imense dificultăţi de a stabili categoriile de cheltuieli eligibile. Cea mai mică cheltuială pe banii guvernului ne-a fost controlată la sânge. Reprezentanţi ai guvernului au luat parte, cu discreţie, desigur, la toate acţiunile USR presupunând fonduri guvernamentale. Vreau să vă spun că au existat momente când am vrut să restituim banii. Restricţiile impuse de legislaţia în vigoare ne-au pus în situaţia de a încasa ultimii bani în ultima zi a anului trecut. Nu putem reproşa nimic guvernelor succesive care ne-au sprijinit. Cu atât mai mult, cu cât nu ne-au cerut în schimb decât să respectăm legea. Dacă dăm în vileag acum aceste lucruri, este ca să vedeţi că nu autorităţile ne-au creat greutăţi, ci, nu o dată, unii dintre membrii USR. Amintiţi-vă fabula lui Grigore Alexandrescu ”Toporul şi pădurea”! Trecem peste faptul că ne-au acuzat că suntem cerşetori la mâna guvernului, ca să spunem că cel mai important program al USR, păstrarea în viaţă a publicaţiilor literare, nu s-ar fi realizat fără sprijinul acordat de guvernul Boc. Programul a fost continuat sub guvernul Ponta, într-o formă lărgită, care nu se mai limita la reviste, şi mai complexă. Toamna trecută, USR a avut numeroase manifestări subvenţionate de guvern: lecturi publice, seri de literatură, Gala Poeziei de la Ateneul Român, Ziua Scriitorilor, în care au fost premiate mari personalităţi aflate la vârsta a treia, lansarea unui volum cuprinzând comunicări rostite la Colocviul Romanului de la Călimăneşti şi Alba Iulia din 2012, o expoziţie de portrete de scriitori, devenită permanentă, a fotografului Ion Cucu, pe care o puteţi admira în noul sediu central, decernarea premiului ”Cartea Anului” al ”României literare”, un work-shop consacrat condiţiei tânărului scriitor, proiecţii de filme documentare şi altele. Ministerul Culturii a subvenţionat Premiile USR şi, din 2010, programul legat de publicaţii. ICR a subvenţionat o întâlnire a scriitorilor români cu publicul francez, la Lyon, în 2013. Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Alba Iulia au continuat să susţină material seria întâlnirilor, simpozioanelor şi a altor manifestări, ca şi revista ”România literară”. Primăria Sectorului 2 Bucureşti sponsorizează de câţiva ani Premiile ASB, revista Luceafarul de dimineata şi, din 2011, Turnirul de Poezie, care a avut loc în Grecia, Turcia şi Ungaria. Toate acestea au contribuit la creşterea vizibilităţii scriitorului şi a literaturii în societate. Şi nu numai în ţară. Primăria din Călimăneşti a donat USR un teren pentru construirea unei clădiri destinate conferinţelor de tot felul. Încheiem acest capitol cu precizarea că ultimele case de pe lista celor aflate în administrarea USR, cea de la Sovata şi cea de la Valea Vinului, au fost înapoiate prin hotărîrea CUSR proprietarului de drept, Ministerul Culturii. Suntem informaţi că hotărârea de guvern care va consfinţi restituirea va ieşi în scurt timp. În ce ne priveşte, am decis să renunţăm la cele două Case. Nu înainte de a fi făcut mai multe drumuri până la ele, de a fi apelat la experţi spre a vedea dacă pot fi repuse în folosinţă, şi la oameni de afaceri pentru a le ceda în administrare. A fost evident că nu le mai puteam administra, atât din lipsa completă de interes a membrilor USR în folosirea lor, cât şi pentru că cheltuielile de întreţinere şi de modernizare ne depăşeau posibilităţile, ceea ce le condamna la degradare treptată şi ireversibilă.. Fac parte dintr-o moştenire care mai mult ne-a creat probleme decât ne-a fost de folos. Şi fiindcă a venit vorba de moşteniri, am vrea să vă punem la curent cu un fapt care ne dă bătaie de cap de o bună bucată de vreme. Am descoperit în câteva rânduri că, din cauza neglijenţei (să nu-i spunem altfel!) conducerilor USR care ne-au precedat, am rămas datori administraţiei statului cu impozitul obligatoriu pe imobil (din motive lesne de înţeles, nu-l divulgăm, înainte de a încerca să găsim o formă de a plăti, care să nu trezească la viaţă niscai monştri), cu taxa legală pentru locurile de veci ale scriitorilor de la Cimitirul Bellu (am plătit-o în rate aproape toată, după ce am fost informaţi că nu mai avem acces la locurile cu pricina) şi cu alte angarale cu care predecesorii noştri ne-au încărcat fără măcar să ne prevină.

Sectorul de relaţii externe al USR a colaborat strâns sau a fost membru în diverse asociaţii internaţionale care se ocupă de drepturile de autor, de traduceri şi, în general, de tot ce priveşte activitatea creatorilor, nu numai de literatură, fireşte, participând la reuniuni importante, unele organizate de USR în ţară, altele în străinătate de asociaţiile cu pricina, inclusiv în cadrul Comisiei Europene de la Bruxelles. În 2010 şi 2011, au avut loc ediţiile 9 şi, respectiv, 10 ale Festivalului ”Zile şi Nopţi de Literatură” de la Neptun, cu invitaţi şi laureaţi de marcă din lume. Criza a pus capăt, din nefericire, Festivalului, ultimele două ediţii trebuind să fie anulate. Dacă nu la anul, în 2015, s-ar putea să reluăm Festivalul, într-un nou format.

5).Atragerea tinerilor scriitori. Susţinerea colocviilor anuale ale tinerilor.

Obligaţie îndeplinită doar pe jumătate. Colocviile tinerilor au continuat an de an, cu excepţia lui 2013. Ele nu s-au arătat tocmai profitabile, din cauza existenţei unor serioase divizări în sânul generaţiei 2000, ceea ce a condus la conflicte, unele neplăcute, între participanţi. În USR nu s-au înscris destui tineri, încât să putem vorbi de un succes al planului de atragere a noii generaţii, deşi s-au înscris mai mulţi decât înainte, unii fiind chiar aleşi membri în diferitele jurii şi comisii. Un lucru bun este că s-au împuţinat atacurile tinerei generaţii la adresa USR, dovadă a schimbării imaginii instituţiei noastre.

6).Susţinerea acţiunilor Filialelor şi determinarea lor să creeze evenimente culturale locale cu ecou public.

În marea lor majoritate, acţiunile din Filiale au avut sprijinul USR, material sau de altă natură. Reprezentanţi ai conducerii centrale au fost prezenţi aproape în fiecare loc şi împrejurare. Despre numărul şi calitatea acţiunilor desfăşurate în Filiale am vorbit ceva mai sus. O anumită inerţie s-a remarcat în unele din Secţiile ASB care au lăsat totul pe seama ASB, suprastructură greu controlabilă, ceea ce ne-a condus la ideea desfiinţării ei. Strângerea cotizaţiilor în unele Secţii a fost atât de neglijentă, încât avem în acest moment un număr apreciabil de membri suspendaţi, fără drept de vot. Cum am mai arătat, a existat o anume pasivitate a Preşedinţilor şi Comitetelor. Dar n-am vrea să se creadă că-i absolvim de orice răspundere pe răuplatnici. Avem colegi care consideră calitatea de membru drept o recunoaştere a valorii lor, răsplătită prin indemnizaţia de merit, în destule cazuri, care le conferă drepturi, dar îi scuteşte de obligaţii. Dacă nici amărâta de cotizaţie (aprox. 0,5% din indemnizaţia de merit!) nu şi-o achită decât după telefoane şi scrisori, ce pretenţii să mai avem de la ei?

7 şi 10). Stabilizarea financiară a USR. Legea timbrului cultural. Indemnizaţia de merit. Suplimentul de pensie.

Nu bănuiam, când ne propuneam acum patru ani să stabilizăm financiar USR, că va veni criza. Stabilizare voia să zică atunci garanţia că o parte din buget (echivalentul cheltuielilor pe un an) se va afla depusă la bancă la finele lui decembrie a fiecărui an, disponibilă pentru eventuale ”zile negre”. Când au venit ”zilele negre”, depozitul a fost lichidat. De ce? Falimentul firmei care administra Cazinoul ne-a înghiţit 393.000 euro, sumă egală cu bugetul USR pe un an, adică exact acela economisit. Suma a provenit din amânarea, prin tot felul de tertipuri, plăţii chiriei vreme de cinci luni, din neachitarea de către firmă a cheltuielilor curente prevăzute în contract la gaz, apă, lumină şi restul, la care s-au adăugat penalităţile legale datorate statului pentru impozite neplătite la timp. Am renegociat de câteva ori contractul cu SC Queens SRL şi, apoi, cu firma care i-a preluat afacerile. În timp ce avocaţii noştri (altă cheltuială!) discutau cu avocaţii firmelor cu pricina iar noi semnam protocoale peste protocoale cu patronii succesivi (unul fiind, nici mai mult, nici mai puţin decât un fost ministru adjunct al Armatei din Israel!), pe neanunţate, ultima dintre aceste firme şi-a declarat insolvenţa şi a ieşit pe furiş din scenă. Consecinţele au fost dramatice. Fără bani şi cu Casa Vernescu sub administraţie judiciară, trebuia să găsim rapid surse de venit ca să ne plătim datoriile la stat. O jumătate de an n-am putut reînchiria spaţiul. Trebuie să vă spunem că tocmai obţinusem de la Ministerul Culturii, care ne dăduse în folosinţă Casa Vernescu, dreptul de închiriere, neprevăzut în contractul iniţial, care vorbea de parteneriat, ceea ce implicase în decursul timpului o mulţime de dificultăţi legale. Mai mult, îi convinsesem pe cei doi miniştri aflaţi succesiv în funcţie, care puseseră ochii pe Casa Vernescu ca sediu pentru minister, să renunţe la o idee care ar fi dus la imposibilitatea funcţionării USR. Deşi aveam acum toate drepturile, administratorul judiciar nu ne-a permis câteva luni nici măcar accesul în clădire. În schimb, am tot plătit datorii la stat, care nu s-a sfiit, de câte ori încasam bani din diverse surse, să ni-i confişte nici bine intraţi în contul bancar al USR. Aceasta, fiindcă, se ştie, nu poţi primi bani de la stat dacă ai datorii la stat. Întreg programul nostru cu guvernul ameninţa să se ducă de râpă. Nu vreau să vă spun ce coşmar am trăit, colegii mei din conducere şi cu mine. Reînchirierea a durat încă o jumătate de an şi s-a făcut pe o sumă mai mică decât aceea negociată în 2007. Am izbutit să semnăm contractul în octombrie 2012, dar primii bani au intrat abia în februarie 2013. Chiria de la hotelul ”Unique” de pe strada Bastiliei fusese diminuată şi ea, cu acordul Consiliului, cu o treime, din cauza aceloraşi dificultăţi provocate de criză grupului hotelier care îl administrează. La acestea s-a adăugat faptul că modificarea legii taxei de timbru n-a fost posibilă din cauza brutalei intervenţii în Parlament a unui grup de editori care s-au plâns demagogic că dau faliment dacă legea trece. Nici vorbă însă de faliment! Cei câţiva bani în plus (2%) pe exemplar erau suportaţi de cumpărători, nu de editori, şi nu sporeau semnificativ preţul exemplarului: 40 de bani la 20 de lei, să zicem, nu puneau în primejdie vânzările şi nici pe editor, care îi recupera. Proiectul modificat de câteva ori stă şi azi la uşa Parlamentului. Întârzierea o datorăm şi lipsei de cooperare a altor Uniuni de creatori din ANUC, mult mai puţin interesate de taxa de timbru decât USR. Nenumărate au fost întâlnirile cu colegii noştri din ANUC, care, cunoaşteţi expresia românească, ne-au pus beţe în roate. Ca să nu spun că textul proiectului de amendare a legii l-am redactat noi şi juriştii noştri (alte costuri!). Ca un fel de colac de salvare, am notificat prin judecătorie editorilor rău platnici să vină la discuţii şi să beneficieze la rigoare de plata în tranşe a sumelor datorate. Am participat, colegii mei şi cu mine, alături de un jurist şi de directorul economico-financiar al USR, la numeroase astfel de discuţii (una mai neplăcută decât alta) şi am reuşit să recuperăm o parte bună din sumele datorate. Au fost şi editori pe care i-am dat în judecată. Unele procese sunt încă pe rol. Tertipurile la care au recurs unii editori ar merita să fie descrise, cu atât mai mult, cu cât printre ei se află membri ai USR. Jucând contra intereselor breslei, unora li s-ar potrivi articolul 9, aliniatul b din Statut, care prevede excluderea pentru ”prejudicii materiale, morale şi de imagine grave” aduse USR. Îi anunţăm că o vom face dacă nu-şi vor schimba atitudinea. Concluzia ne trimite încă o dată la fabula lui Grigore Alexandrescu. În orice caz, nu înţelegem, decât ca probă de ignoranţă, dacă nu de rea voinţă, afirmaţiile unora că actuala conducere a USR n-a făcut nimic pentru valorificarea taxei de timbru.

Cu imense eforturi şi cu un consum nervos permanent, am reuşit să stabilizăm financiar USR la sfârşitul lui 2012. Ca să vă daţi seama de gravitatea lucrurilor şi de întârzierile birocratice de care am avut parte, e destul să vă spun că ne-am achitat datoriile şi obligaţiile, nu în ultimul rând faţă de membrii noştri, în seara zilei de 31 decembrie. Câteva ore mai târziu, anul financiar încheiat, banii ar fi reintrat la buget. Sunt recunoscător vicepreşedintelui Gabriel Chifu şi directoarei economice Stela Pahonţu care n-au avut nici Crăciun, nici Anul Nou, obligaţi să stea pe baricade. Ce am primit în schimb? Citiţi ”Cotidianul” sau diversele site-uri care ne-au împroşcat cu noroi în toată această dramatică perioadă, inspirate de aceiaşi membri ai USR nemulţumiţi de actuala conducere şi care nu-şi mai găseau cuvintele să ne spurce şi să ne, da, blesteme.

8). Îmbunătăţirea comunicării şi site-ului. Transparenţă.

Se poate constata un oarecare progres în limpezirea şi oportunitatea comunicării. Fără a fi faimos, site-ul USR e, în general, corect. N-am ascuns niciodată colegilor noştri ceea ce facem sau ceea ce se întâmplă în USR. Din păcate, dorinţa noastră de transparenţă s-a izbit de neatenţia, dezinteresul sau chiar reaua credinţă a unora, care au dat interpretări personale şi neîntemeiate afirmaţiilor sau deciziilor noastre. Nu de mult, un răuvoitor scria în presă despre ”afacerile” pe care conducerea actuală le-ar fi făcut când cu cedarea Casei Monteoru. Acelaşi ins lipsit de scrupule credea a deţine informaţia senzaţională că vrem să vindem sediul ASB de pe strada Nicolae Golescu, făcându-se a nu şti sau neştiind, ceea ce nu-l scuză, că sediul nu e proprietatea USR, care plăteşte chirie. Cât despre scoaterea la mezat a Vilei Scriitorilor de la Neptun, ce lămuriri am mai putea da? Mici ticăloşii, veţi spune. Desigur. Dar care atârnă greu în balanţa tot mai înclinată a raporturilor noastre cu presa şi cu site-urile de scandal. Ceea ce lipseşte adesea din lumea pe care USR o reprezintă în ochii publicului este solidaritatea de breaslă. Câţi dintre membrii USR au ripostat la josnicele atacuri? Nu ca să ne apere pe noi, cei din conducere, dar ca să apere imaginea breslei şi, în definitiv, pe a lor înşişi. A existat şi un caz fericit, recunosc: scrisoarea de protest semnată de peste 500 de scriitori provocată de calomniile, injuriile şi ameninţările pe care ni le-a adresat un individ certat cu legea, redactor-şef la o revistă clujeană şi membru al USR. Excluderea lui din USR s-a făcut cu o singură abţinere. Mă mănâncă limba s-o dezvălui! Mai ales după ce individul ne-a notificat printr-o casă de avocaţi că vrea să negociem amiabil reprimirea lui în USR şi să retragem acuzaţiile pe care i le-am adus. Noi lui? Nu cumva, el nouă?

9). Nu mai e de actualitate. Răspuns parţial în capitolul de Generalităţi, cu referire la Statut.

ÎNCHEIERE. MULŢUMIRI.

Sper din toată inima că istoria nu se repetă. Cu atât mai puţin în formă de farsă. Anii 2009-2013 vor rămâne în viaţa USR şi în memoria noastră ca ani negri. Dar şi ca o dovadă că, atunci când există voinţă şi oameni cinstiţi, competenţi şi devotaţi, pot fi depăşite crizele cele mai grave. Sunt încredinţat că ştiţi cine a făcut parte din echipa de conducere a USR pe care aţi ales-o cu patru ani în urmă şi care a salvat corabia de la un naufragiu anunţat. Le mulţumesc lui Varujan Vosganian, lui Gabriel Chifu, Irinei Horea şi Stelei Pahonţu pentru tot ce au făcut, uneori cu sacrificii de care nu mulţi sunt capabili. Le mulţumesc colegilor din Consiliu şi din Comitetul Director, împreună cu care am luat decizii importante şi nu totdeauna uşoare. Le mulţumesc, nu în ultimul rând, acelor oameni, puţin sau deloc cunoscuţi de către cei mai mulţi dintre dv., care ne-au stat alături la bine, dar şi la rău, cu salariile diminuate, când nu, pur şi simplu neplătiţi, muncind fără să crâcnească, uneori până seara târziu, sâmbăta şi duminica, la nevoie, cu un devotament tot mai rar în zilele noastre. Vă mulţumesc dv., participanţi la Conferinţele de alegeri de pe tot cuprinsul ţării, pentru că îmi daţi sentimentul reconfortant că sunteţi interesaţi de soarta breslei noastre şi a cărţii de literatură în general, fără de care am fi cu toţii mai săraci spiritual.

Nicolae Manolescu



Irina PETRAŞ

Vezi, mai sus, programul de candidatură pentru a treia legislatură şi, pe acest site, la Editoriale, volumul Viaţa literară la Cluj. Evocări, medalioane, amintiri, cronologie (editat cu prilejul împlinirii a 45 de ani de Echinox şi a 65 de ani de existenţă a Filialei clujene), care are şi rostul de a ţine locul unei Dări de seamă.


Categoria : Activități
Data adăugării : 2013-07-01




Apasă aici pentru a adauga produsul în coşul dumneavoastră de cumpărături


Recomandă unui prieten

303 afișări