ALEGERI 17 septembrie 2009

- Dare de seamă

- Rezultatele Alegerilor din 17 septembrie

- Număr de voturi obţinute de candidaţi

- Delegaţii la Conferinţa Naţională



Comunicat de presă

Joi, 17 septembrie 2009, începând cu ora 10, are loc , în Sala I. Muşlea a Bibliotecii Centrale Universitare, Adunarea Generală de Dare de seamă şi Alegeri a Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor. Cei 277 de membri ai Filialei (scriitori din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Bihor, Mureş, Sibiu, Alba, Timiş, Zalău, dar şi rezidenţi în Franţa, Germania, Canada, SUA, Suedia, Israel, Ungaria etc.) vor alege prin vot secret Preşedintele Filialei, Vicepreşedintele, Comitetul de conducere al Filialei, membrii clujeni ai Consiliului USR, coordonatorii pentru Departamentul Minorităţi şi pentru cele două Reprezentanţe, de Nord şi de Est. Totodată, se va întocmi lista delegaţilor clujeni la Conferinţa Naţională a USR din noiembrie 2009.

Şi-au anunţat intenţia de a participa la eveniment Nicolae Manolescu, Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Irina Horea.



DARE DE SEAMĂ (prezentată de Irina Petraş, preşedinta filialei)

asupra activităţii Comitetului Filialei clujene a USR (2005-2009)



Prezenta Dare de seamă este, mai degrabă, un rezumat, o schiţă de atitudine, o scurtă trecere în revistă a unor lucruri de toată lumea deja cunoscute; o oprire în loc pentru a privi în urmă şi pentru a stabili căile de urmat în continuare. Indiferent de rezultatele alegerilor.

În 2005, am preluat conducerea Filialei clujene cu câteva principii/reguli/definiţii în minte care s-au dovedit, în mare măsură, valabile şi eficiente.

Aşadar, în perspectivă largă, am crezut atunci şi cred în continuare, că Uniunea Scriitorilor e de (re)gândit cu calmă detaşare, cu implicare precaută şi luciditate. E la fel de pripit să-i exacerbezi importanţa ca organism şi ca putere de învestire automată cu importanţă a fiecărui scriitor ori să-i minimalizezi ranchiunos valoarea fiindcă nu oferă suficiente compensaţii acum când îngustarea locului scriitorului în societate pare nu doar o ameninţare, ci şi o tristă (firească?) realitate. Uniunea poate fi descrisă prin mai multe definiţii parţiale. Mai întâi, este o autoritate care îţi recunoaşte calitatea de scriitor prin dovezi în primul rând materiale, nu spirituale: arăţi nişte obiecte din cuvinte pe care câţiva inşi – supuşi greşelii şi de o obiectivitate şi competenţă, oricând şi inevitabil, îndoielnice – le recunosc ca probe valabile pentru acuzaţia de scriitor. Le recunosc drept literatură. Apoi, Uniunea, ca orice asociaţie cu legitimaţii, cotizaţie, însemne şi oareşicari drepturi, satisface nevoia de apartenenţă, tot mai utilă (psihic şi social) într-o lume fracturată şi instabilă. Poţi spune noi, chiar Noi, cu aplomb, însemnând că ai în spate o organizare, forţă, unitate şi, ca urmare, s-ar cuveni să fii ascultat când ai ceva de spus despre starea lucrurilor. Tot Uniunea e şi un fel de sindicat. Aşa stând lucrurile, îşi poate îngădui (şi scuza) renunţarea la criterii prea riguroase ale calităţii pentru a-şi asigura numărul, deci forţa de influenţare a surselor de sprijin/avantaje materiale. Oricum ai defini-o, rezultă că este necesară, dar şi că suportă adaptări, remanieri, ajustări care să-i sporească eficienţa în ciuda condiţionărilor de tot felul.

Cât despre Preşedintele Uniunii, am spus-o în 2005, cred că trebuie să fie o personalitate grea, cu credit în ochii publici. Lumea judecă adesea după firmă – Dacă aşa arată/vorbeşte/trăieşte şeful scriitorilor, la ce te poţi aştepta de la membrii de rând?. E vorba, aşadar, de respectabilitate, valoare clasicizată (adică larg recunoscută). Preşedintele trebuie să fie, înainte de toate, reprezentativ, cu prestanţă şi prestaţie recunoscute dincolo de inerentele invidii de breaslă. Un soi de abstracţiune emblematică şi generoasă, fără interese de partid ori de partidă. Alături de el sunt absolut necesari câţiva oameni (scriitori) concreţi, care să facă ceea ce e de făcut, cu talent managerial: să organizeze, să gestioneze averea ce poate decurge din… firea scriitorilor. Aşa încât valoarea pe termen lung (aportul literaturii la statura culturală a naţiei) să producă valori imediate, care să facă viaţa scriitorilor (mai) demnă. Un preşedinte distins, venerabil, aeterna, secondat de nişte aghiotanţi versaţi în temporalia mi se pare în continuare formula cea mai potrivită.

Ar mai fi de spus că, deşi cu sediu central şi cu titulatură naţională, Uniunea ar trebui să fie suma nepărtinitoare a asociaţiilor de scriitori/filialelor din Bucureşti şi din teritoriu. Să aibă parte dreaptă, egală fiecare asociaţie, funcţie de numărul de membri, dar şi de impactul asupra vieţii culturale contemporane. Pulpana Uniunii e chemată să acopere toată tagma scriitoricească, într-o elegantă, corectă şi unită descentralizare. Un lucru pe care, la Cluj, l-am ajutat să se întâmple.

Din perspectivă ceva mai focalizată, am ştiut de la început că nu conducător (conducătoare! Filiala Cluj e singura cu conducere feminină din ţară, o întâmplare unică în cei o sută de ani de existenţă a SSR/USR) al (a) scriitorilor clujeni am devenit, ci slujbaş. Că tot ce doresc să se realizeze se va realiza doar dacă pun umărul în modul cel mai concret, adică rupând din timpul meu personal pentru binele comunitar şi îndeplinind, la propriu, munci de tot felul. Toate proiectele în care m-am angajat, fie ele editoriale (dicţionare, colecţii, concursuri de debut etc.) sau legate de viaţa breslei scriitoriceşti (reunite, acestea, sub titlul Scriitorul în cetate), au pornit din credinţa că lucrurile ar putea merge mai bine dacă am re-construi împreună spiritul comunitar. O asumare a apartenenţei la un timp şi la un loc, alături de credinţa că şi de tine depinde calitatea lor. Cred în forţa bunei vecinătăţi. O bună vecinătate a scriitorilor, cu diferenţele lor cu tot (de etnie, de sex, de vârstă, de atitudine, de umoare etc.).

Ştiu prea bine şi că încă nu am ajuns în stadiul de dezvoltare a societăţii româneşti în care produsele culturale să intre firesc în lista de priorităţi a cetăţeanului. Întrebat ce anume îi lipseşte, de ce anume are nevoie pentru a se socoti împlinit, mă tem că omul de pe stradă nu va pomeni mai nimic despre carte, spectacol de teatru, tablou etc. Încă nu suntem aşezaţi, traiul decent nu e o trăsătură generalizată, strânsura şi năvala se mai poartă şi la case bune. Nu ne situăm prea bine nici într-o civilizaţie a urmei, ca să ne pese cu adevărat ce se întâmplă cu literatura română şi să facem, în fine, ce se cuvine făcut. Totuşi, înclin să cred că lucrurile merg spre bine. Încet, dar sigur.

Cetatea (naţională, europeană, mondială) nu poate fi obligată să-şi recunoască automat scriitorii. Cititorul împătimit de literatură a fost şi rămâne o raritate. CRIZA e în firea lucrurilor. În nici un caz nu mă alătur corurilor înlăcrimate scandând moartea culturii, a literaturii, a poeziei. Sentimentul întotdeauna crizic al carenţei, al absenţei conduce la poezie, la artă. Aş mai spune doar că la noi, dar şi în relaţia noastră cu lumea, rămâne nerezolvată problema cititorului care ne-ar citi dacă ar şti că existăm... Chestiune de marketing.

Am descris altă dată scriitorul român cu gândul că uimitoarea diversitate a lumii vii nu-l ocoleşte şi că, poate, nici nu există literatură, ci numai scriitori. Fundamental oximoronic, scriitorul îmi pare orgolios până la umilinţă, nesigur şi copilăros până la neruşinată sfidare, mincinos (ficţionar?) senin obsedat de Adevăruri, mereu cu majusculă, strângător cu drepturile şi risipitor cu datoriile, locuitor (genial, câteodată!) al limbii române tânjind recunoaşteri neapărat străine...

Deşi sunt mulţi indiferenţi – dar nu neapărat din rea-credinţă, căci fiecare e liber să-şi alcătuiască propria listă de priorităţi! –, e la fel de adevărat că se găsesc mereu oameni cu care să lucrezi, să pui ţara la cale, să mai faci un pustiu de bine, chiar şi pe cheltuială proprie. Am putut lucra excelent cu cei din Comitetul Filialei: am folosit din plin experienţa administrativă a Doinei Cetea, exuberanţa Ruxandrei Cesereanu, legăturile mediatice ale lui Mihai Dragolea, ochiul atent şi disponibilitatea lui Ion Vartic, colegialitatea calmă a lui Sigmond István. Au răspuns la iniţiativele noastre/mele nu toţi cei 277 de scriitori (unanimitatea mi s-ar părea suspectă; pe de altă parte, ea se poate asigura doar când e vorba de coincidenţa interesului strict individual şi palpabil – însă aşa e de când lumea, şi nu doar printre scriitori), dar zeci şi zeci de colegi. Membrii clujeni ai Consiliului USR (Marta Petreu, Doina Cetea, Adrian Popescu, Constantin Cubleşan, Szilágyi István, Eugen Uricaru, apoi George Vulturescu) au bătut periodic drumul Capitalei cu rost şi reprezentând cum se cuvine interesele Filialei. Graţie Juriului Filialei (Ion Vlad, Ion Vartic, Mircea Popa, Ioana Bot, Sanda Cordoş, Horea Poenar), Premiile anuale (mai multe ori mai puţine, funcţie de sumele atrase) au recompensat cărţi valoroase şi au stârnit doar nemulţumiri mărunte şi trecătoare. Au ţinut aproape şi colegii din celelalte judeţe, implicaţi adesea în evenimentele de la Cluj. Legătura permanentă şi câteodată, recunosc, excesivă, prin e-mail a funcţionat perfect, aşa încât distanţele au putut fi ameliorate sau chiar anulate.

Am lucrat întotdeauna prin obţinere de finanţări şi sponsorizări. Resursele proprii sunt, se ştie, firave (dar şi din ele am reuşit să împlinim multe în aceşti 4 ani, prin gospodărire atentă şi, mai ales, generoasă), prin urmare proiectul de finanţare e calea firească de obţinere a fondurilor necesare. Există multe căi de punere în practică a proiectelor noastre. Nu uşoare, desigur, dar e firesc să fie aşa. Şi scriitorul trebuie să-şi dovedească, asemeni oricărui meseriaş, nu doar valoarea în sine, ci şi valoarea de întrebuinţare în comunitate, în societate. Ne-au fost de la început alături, ca finanţatori principali, Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca (de menţionat aici sprijinul colegilor noştri Molnos Lajos, Dumitru Cerna şi Ion Cristofor, care au asistat cu competenţă toate proiectele noastre). Tot aşa, colegii din celelalte judeţe au reuşit să atragă sprijinul autorităţilor locale. Apoi, oricât de modeste, ne-au fost de folos sumele acordate de Consiliul USR pentru Proiectul nostru Scriitorul în Cetate. Aşa a putut fi susţinut, an de an, Concursul de debut al Filialei (au fost editate în Colecţia Biblioteca tânărului scriitor 11 titluri) sau Concursul de literatură pentru copii. Am avut bune colaborări şi am găsit sprijin la Biblioteca Judeţeană Octavian Goga, Centrul Cultural Francez, SC Cartimpex S.A, Societatea Culturală Carpatica, Banca Transilvania, Casa Municipală de Cultură, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Casa de Cultură a Studenţilor, dar şi la colegi precum Constantin Rusu, Ion Noja, Laurenţiu Oprea, Viorel Cacoveanu sau la oameni interesaţi de cultură precum Remus Pop, Matei Miko.

Dincolo de chestiunile strict administrative, am socotit de la început că Filiala clujeană nu are şi nici nu trebuie să aibă vreun amestec în proiectele individuale ale scriitorilor ca singurătăţi cu ritmuri, interese, aşteptări personale. Fiecare în parte îşi gospodăreşte cum ştie mai bine talentul, îşi construieşte succesul. Filiala poate interveni doar pentru a crea întâmplări de oarecare anvergură care să construiască sau doar să schiţeze spaţii coerente de enunţare. Am introdus, astfel, două categorii de evenimente.

Mai întâi, Reuniunile – de primăvară-vară şi de toamnă-iarnă – unde membrii Filialei să poată contura acel necesar împreună întemeiat pe faptul că, în mare, avem aceleaşi preocupări, aceeaşi meserie, facem aceleaşi lucruri şi vrem să le facem, ne bucurăm de şi ne supără aceleaşi lucruri, sau aproximativ aceleaşi. Fără a uita cât suntem de diferiţi, ne putem simţi (din când în când) bine împreună. Un Carnaval, un concurs de gastronomie literară, un spectacol al copiilor scriitorilor au colorat de fiecare dată întâlnirile noastre. Ele au ţinut seama şi de aniversări rotunde, de reuşite excepţionale.

În al doilea rând, am diversificat spaţiile de comunicare literară. Pe lângă lecturile publice Scriitorul şi cititorii săi, Scriitorul şi criticii săi, demarate de USR, au fost organizate colocvii, mese rotunde, simpozioane locale, naţionale sau internaţionale (unele şi prin Societatea Culturală Lucian Blaga, fondată de scriitorii clujeni în 1990 şi girată tot de ei în manifestări de înaltă ţinută şi largă recunoaştere), şezători literare, târguri şi expoziţii de carte, Seri de literatură (precum cele de la Insomnia, moderate de colegii noştri Szántái János şi François Breda, sau de la Casa de Cultură a Studenţilor, organizate de Victor Constantin Măruţoiu şi Constantin Rusu), Reuniuni ale scriitoarelor, dezbateri, nenumărate lansări de carte şi comemorări. De asemenea, am organizat Zilele prozei la Cluj (ediţia a doua, în colaborare cu Filiala braşoveană a USR), Salonul de artă al scriitorilor (două ediţii). E locul potrivit pentru a evidenţia calitatea şi suprafaţa activităţilor pe care le organizează colegii noştri de la Litere prin Phantasma – Centrul de cercetare a imaginarului, prin Cercul de Studii Eranos, prin Întâlnirile de la Filo, dar şi prin Centrul de Studii belgiene, Centrul de studii scandinave ori cel de Studii canadiene, toate conduse de scriitori membri ai Filialei (Corin Braga, Ştefan Borbély, Rodica Lascu-Pop, Sanda Tomescu-Baciu, Sanda Cordoş, Voichiţa Sasu). Universitatea Babeş-Bolyai ne-a fost partener, direct ori indirect, la multe dintre evenimente, nu doar prin Facultatea de Litere, ci şi prin Biblioteca Centrală Universitară (unde Florina Ilis şi Király V. Istvan ne sunt oameni de nădejde), prin Amfiteatrul Cultural Clujean (şi plina de iniţiative Ioana Bot), Facultatea de Teatru şi Televiziune, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (Ilie Rad şi Elena Abrudan sunt oameni pe care am putut conta). În fruntea celor două mari Teatre din Cluj, Naţional şi Maghiar, se află scriitori membri ai Filialei clujene (Ion Vartic, Tompa Gábor). Vreau să spun că am cerut de la început tuturor colegilor să ne ţină la curent cu tot ceea ce întreprind ca scriitori, pe cont propriu ori prin diverse instituţii, asociaţii şi organizaţii/organisme culturale, mai întâi pentru a populariza în rândul membrilor Filialei aceste lucruri, dar şi fiindcă Filiala se mândreşte cu ele.

Filiala clujeană este partener al instituţiilor culturale care organizează Festivalurile–concurs Pavel Dan şi Octavian Goga. Festivalurile George Coşbuc şi Liviu Rebreanu, organizate de colegii din judeţul Bistriţa-Năsăud, Zilele Poesis, de la Satu Mare (cu neobositul George Vulturescu), ale Nordului literar, de la Baia Mare (cu Asociaţia Scriitorilor din Maramureş condusă de Săluc Horvat), sunt repere importante ale vieţii scriitoriceşti din Transilvania. Reprezentanţele de curând constituite – de Nord şi de EST – recunosc coerenţa şi consistenţa vieţii literare din aceste zone. Tot aşa cum Departamentul pentru minorităţi speră să contureze mai pregnant apartenenţa la USR a scriitorilor de alte etnii.

De promovarea activităţii Filialei clujene a USR s-a ocupat constant şi susţinut Comitetul Filialei, potrivit unor planuri, proiecte, anchete, evaluări periodice. Cum mulţi dintre scriitorii clujeni sunt şi ziarişti/jurnalişti, au acces la mass-media, prezenţa lor în presă, la televiziune, la radio etc. este şi demers personal/individual, dar şi, indirect, unul de promovare a breslei întregi. De altminteri, am şi accentuat această dublă calitate – fiecare dintre cei 277 de membri ai filialei, rezidenţi în aproape toată Transilvania, dar şi peste hotare, acţionează ca dubli mesageri: ai operei/carierei lor, dar şi ai Uniunii Scriitorilor. Presa cotidiană din Transilvania (fără excepţie) a fost mereu promptă în consemnarea activităţii Filialei, iar revistele literare gestionate de colegii noştri au fost mereu pe fază când s-a întâmplat ceva remarcabil şi memorabil. Steaua, Apostrof, Tribuna, Verso, Echinox, Poesis, Mişcarea literară, Nord literar, Acolada, Vatra veche, Turd’Art, Phylobiblon, Helikon, Korunk, A Het, Lato ş.a.m.d.sunt oglinzi fidele ale vieţii scriitorilor ardeleni.

Proiectul demarat în urmă cu 4 ani sub titlul Scriitorul în cetate a urmărit promovarea instituţiei noastre prin toate mijloacele la îndemână. Informarea la zi prin site-ul filialei (www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro) şi prin presă este completată de colaborarea cu firme publicitare, cu alte instituţii culturale şi de învăţământ (inclusiv Asociaţia Naţională Ioana Em. Petrescu a Profesorilor de limba şi literatura română, ANPRO, în care colega noastră Alina Pamfil are un cuvânt greu de spus).

Filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor din România numără 277 de scriitori. E a doua ca mărime din ţară, după Asociaţia din Bucureşti, care are în jur de 950 de membri. Cel mai tânăr scriitor e Darie Ducan, născut în 1988; cel mai vârstnic, Valeriu Anania, născut în martie 1921. Din cei 277 de scriitori, 200 sunt clujeni (Cluj şi judeţul Cluj), 77 din alte zone/judeţe: 17 – Maramureş; 11 – Bistriţa-Năsăud; 10 – Satu Mare; 10 – Bihor; 6 – Mureş; 11 – din alte judeţe (Alba, Timiş, Sibiu, Hunedoara etc.), 13 din alte ţări (Germania, Ungaria, Franţa, Canada, SUA, Suedia, Israel). Sunt 72 femei şi 205 bărbaţi. Circa 235 români, 42 de alte naţionalităţi. Aproximativ 70 sunt universitari.

Evidenţa lor la zi a fost una dintre priorităţile Comitetului Filialei. Dicţionarul Clujul literar. 1900-2005 urmărea să inventarieze şi să pună în oarecare ordine datele la îndemână despre scriitorii ţinând de Filiala Cluj. Doar aşa a fost posibilă realizarea site-ului (administrat direct de subsemnata, se străduieşte să conţină cât mai multe şi mai diversificate date despre viaţa literară transilvană: evenimente, proiecte, aniversări, ştiri importante, dicţionar de scriitori, fototecă, antologie de texte şi aşa mai departe). Li se adaugă alte lucrări de referinţă, veritabile cărţi de vizită ale Filialei: marele almanah Cuvinte 2006, Literatură tânără 2007, Caietele Colocviului tinerilor scriitori, 2007; Albumul centenar O sută de ani de viaţă literară transilvană, 2008. Clujul din cuvinte. Antologie ilustrată, 2008; Starea prozei, 2008; Cartea mea fermecată. Antologie de literatură pentru copii, 2009.

La sediul Filialei există o Arhivă bine pusă la punct cu date despre toţi membrii Filialei, alături de o arhivă sonoră, realizată în colaborare cu Radio Renaşterea, cu Studioul de Radio Cluj, plus una în imagini, completată cu ajutorul televiziunilor clujene/ardelene (e de reţinut aici aportul colegilor noştri Mihai Dragolea, Ovidiu Pecican, Dora Pavel, Mircea Petean, Flavia Teoc, Dan Moşoiu, Dan Marius Drăgan, Claudiu Groza, Valentin Marica).

Ne-am putut dota, în perioada 2005-2009, prin achiziţii din fonduri proprii şi prin donaţii şi sponsorizări, cu lucruri necesare pentru a lucra mai eficient: cameră video, aparat de fotografiat, computer, imprimantă, scanner, copiator, staţie de amplificare; dicţionare, istorii literare şi enciclopedii pentru Fondul de referinţă al Bibliotecii, aparatură casnică (aspirator, cafetieră, termos, veselă etc.), covoare, perdele, flori, hărţi, mobilier, genţi de voiaj, consumabile.

Am început să organizăm biblioteca, astfel încât cărţile pe care le avem din donaţii de la scriitori să poată fi folosite, să chiar funcţioneze, încet, încet, Centrul de conservare şi studiere a literaturii contemporane. Ne-am dorit să se transforme sediul filialei într-un fel de club literar, în cele din urmă. E bine să ştii că aici poţi veni şi sta de vorbă oricând cu unul care citeşte. Fiindcă s-ar putea nu neapărat să fim tot mai rari, dar să fim tot mai singuri, noi, cei care citim.

Am investit mult timp, suflet, nervi pentru că, ajungând întâmplător în fruntea Filialei, nu puteam sta cu mâinile în sân. Am simţit că e datoria mea să fac ce pot face, oricât de măruntă ar fi fost îmbunătăţirea. Un făcut oricât de perfectibil e mult mai mult decât nimic... Lucrurile sunt departe de a fi perfecte, se iscă mereu nemulţumiri şi tensiuni, fie pe bună dreptate, fie din senin, dar nu e nicio îndoială că Asociaţia noastră se mişcă. Vina este a tuturor, chiar şi a nemulţumiţilor.

Dacă merită? Ca muritoare de meserie, ştiu, la modul cel mai lucid, că nimic nu merită în cele din urmă. Dar mai ştiu şi că muritorul poate lăsa urme ale trecerii sale, cât de cât utile pentru ceilalţi.

Pentru a nu lua de două ori cuvântul, înşir aici ce cred eu că ar trebui continuat şi ce m-aş încumeta să fac dacă voi rămâne locului.

Prin urmare, cred că sunt DE CONTINUAT

– administrarea şi îmbunătăţirea site-ului Filialei (www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro);

– completarea şi punerea la punct a ARHIVEI, utilizată deja pentru editarea cărţilor de vizită ale Filialei: Clujul literar. 1900-2005, 2005; Cuvinte. Almanah literar 2006; Caietele Colocviului tinerilor scriitori, 2007; Literatură tânără 2007; Clujul din cuvinte. Antologie ilustrată, 2008; 100 de ani de viaţă literară transilvană. O cronologie în imagini, 2008; Cartea mea fermecată. Antologie de literatură pentru copii, 2009; Starea prozei, 2008 etc.

– susţinerea seriei bilingve româno-maghiare iniţiate de scriitorul Molnos Lajos, cu sprijinul Primăriei şi în colaborare cu Filiala clujeană a USR, din care au apărut POEZIA (Un pahar de lumină) şi PROZA (Lumea fără mine);

– continuarea Concursului de debut al Filialei Cluj a USR – Colecţia Biblioteca tânărului scriitor a ajuns la numărul 11, plus două menţiuni;

– organizarea bianuală a REUNIUNILOR SCRIITORILOR (de primăvară-vară şi de toamnă-iarnă), cu sărbătorirea vârstelor rotunde;

– organizarea, în fiecare an, a Şezătorii literare Anotimpurile feminităţii;

– organizarea Festivalului Internaţional Lucian Blaga, anual, în luna mai, prin Societatea Culturală Lucian Blaga; editarea publicaţiei periodice Meridian Blaga, ajunsă la numărul 9 şi acoperind 14 volume şi peste 5000 de pagini;

– continuarea şi diversificarea programului Scriitorul în cetate, în colaborare cu instituţii culturale şi cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local;

– organizarea Salonului de primăvară al scriitorilor (cele două ediţii au identificat câteva zeci de scriitori plasticieni ale căror lucrări merită cunoscute);

– participarea la Concursurile Naţionale Pavel Dan, respectiv Octavian Goga, organizate în fiecare an de Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu;

– organizarea colocviului Starea prozei cu prilejul căruia s-a editat un volum inedit Agârbiceanu şi un masiv volum de studii şi opinii;

– organizarea de Simpozioane şi mese rotunde în colaborare cu Centrele Culturale Italian, Francez, German etc.

– o mai susţinută apariţie a activităţii scriitorilor clujeni la posturile de radio şi televiziune şi în presă.



PROIECTE NOI:

– adunarea materialului pentru redactarea, în viitorul apropiat, a DICŢIONARULUI CRITIC AL SCRIITORILOR ARDELENI;

– sprijinirea activităţilor specifice organizate de cele două Reprezentanţe ale Filialei (de Nord şi de Est) pentru o imagine cât mai coerentă şi mai cuprinzătoare a prezenţei scriitorilor din Transilvania în Cetate;

– o mai puternică antrenare în viaţa Filialei a scriitorilor de altă etnie/limbă, prin intermediul proaspătului înfiinţat Departament al minorităţilor;

– iniţierea de proiecte comune cu Filialele Alba, Braşov, Mureş, Arad, Timişoara, Sibiu;

– realizarea unui album comentat Locuirea cu stil, despre casele în care au trăit/trăiesc şi au scris/scriu scriitorii ardeleni;

– realizarea unei antologii Invitaţie la vers, cu poeme în manuscris ale poeţilor şi cu versurile lor preferate din lirica lumii;

– organizarea unor Şezători lunare la sediul Filialei, cu lectură din cele mai noi cărţi ale membrilor;

– diversificarea Lecturilor publice în colaborare cu bibliotecile clujene, cu muzeele, cu alte instituţii de cultură, cu instituţiile de învăţământ în care momentul de literatură ar fi binevenit şi potenţator;

– descoperirea de noi surse de finanţare a proiectelor Filialei.

Voi încheia abrupt. Cu siguranţă mai sunt multe lucruri nespuse aici despre ceea ce s-a întâmplat în viaţa literară ardeleană. Cum toate acestea se vor regăsi în cel mai scurt timp pe site, toate completările în scris sunt binevenite.

Cluj-Napoca, 17 septembrie 2009

Întocmit de

Irina Petraş

Preşedinte Filială 2005-2009



REZULTATELE VOTULUI DIN 17 SEPTEMBRIE

Preşedinte Filiala Cluj a USR: Irina PETRAŞ

Comitetul Filialei: Doina CETEA (vicepreşedinte), Ion CRISTOFOR, Mihai DRAGOLEA, Ovidiu PECICAN, Ion VARTIC, KARACSONYI Zsolt (coordonator Departament minorităţi), Cornel COTUŢIU (coordonator Reprezentanţa EST), George VULTURESCU (coordonator Reprezentanţa SATU MARE), Gheorghe PÂRJA (coord. Reprezentanţa MARAMUREŞ).



Consiliul USR

Irina Petraş (membru cu drept de vot din oficiu, ca preşedinte), Doina CETEA, Mircea OPRIŢĂ, Ovidiu PECICAN, Marta PETREU, Adrian POPESCU, George VULTURESCU, SZILAGYI Istvan (loc acordat suplimentar, pentru minorităţi)



NUMĂRUL DE VOTURI OBŢINUTE LA ALEGERI

PREŞEDINTE: Irina PETRAŞ – 132 voturi

COMITETUL FILIALEI: Irina PETRAŞ – 122; Doina CETEA (vicepreşedinte) – 124; Ion CRISTOFOR – 105; Mihai DRAGOLEA – 75; Ovidiu PECICAN – 105; Ion VARTIC – 85; KARACSONYI Zsolt (coordonator Departament minorităţi) – 128; Ioan PINTEA (coordonator Reprezentanţa EST) – 48 (înlocuit cu Cornel Cotuţiu); George VULTURESCU (coordonator Reprezentanţa NORD) – 126;

Sub linie: Ioan Pavel Azap – 72, Marta Petreu – 68, Cornel Cotuţiu - 42, Olimpiu Nuşfeleanu - 41, Mircea Măluţ - 15.

CONSILIUL USR: Irina Petraş (membru cu drept de vot din oficiu, ca preşedinte); Doina CETEA – 125; Mircea OPRITA – 69; Ovidiu PECICAN – 90; Marta PETREU – 77; Adrian POPESCU – 109; George VULTURESCU – 77; SZILAGYI István (loc acordat suplimentar, pentru minorităţi) – 64;

Sub linie: Dinu Flămând – 66, Olimpiu Nuşfeleanu – 48, Ioan Pintea - 48

Clujul va fi reprezentat la CONFERINŢA NAŢIONALĂ din 23 noiembrie de 47 de delegaţi: DELEGAŢI: Irina PETRAŞ, Doina CETEA, Ion CRISTOFOR, Mihai DRAGOL EA, KARÁCSONYI Zsolt, Ovidiu PECICAN, Cornel COTUŢIU, Ion VARTIC, George VULTURESCU, Mircea OPRIŢĂ, Marta PETREU, Adrian POPESCU, SZILÁGYI István şi Elena ABRUDAN, Ioan Pavel AZAP, Nicolae BĂCIUŢ, Viorel CACOVEANU, Mircea Ioan CASIMCEA, Ion COCORA, Constantin CUBLEŞAN, DEMENY Peter, Elisabeta DONCA-KIRCHMAJER, Dinu FLĂMÂND, Mihai GOŢIU, Claudiu GROZA, Martha IZSÁK, Alexandru JURCAN, Gabriela LEOVEANU, Gabriela LUNGU, Rodica MARIAN, Mircea MĂLUŢ, Victor Constantin MĂRUŢOIU, Andrei MOLDOVAN, Ion MUREŞAN, Mircea MUTHU, Olimpiu NUŞFELEANU, Laurenţiu OPREA, Gheorghe PÂRJA, Ion PIŢOIU-DRAGOMIR, Mircea POPA, Petru POANTĂ, Ilie RAD, Constantin RUSU, Ion POP, Aurel SASU, Aurel RĂU, Teodor TANCO. REZERVE: Florentina FLORESCU, Ion MOISE, Gavril MOLDOVAN, Maria OLTEANU, Iurii PAVLIŞ, Ion PIŢOIU-DRAGOMIR, Persida RUGU, Constantin ZĂRNESCU.

Categoria : Activități
Data adăugării : 2011-01-06